Jurnal românesc – 11.11.2016 UPDATE

În România s-a deschis, astăzi, campania electorală pentru alegerile parlamentare din 11 decembrie. Aproape 6.500 de persoane, atât din partea partidelor, cât şi candidaţi independenţi, s-au înscris în cursa pentru cele 466 de locuri în Senat şi Camera Deputaţilor. Se revine la scrutinul pe listă, folosit ultima dată la alegerile din 2004, şi vor exista noi norme de reprezentare pentru senatori şi deputaţi. Sunt în joc 466 de mandate, 134 în Senat şi 308 în Camera Depuaţilor, la care se adaugă cei 18 deputaţi ai minorităţilor naţionale, altele decât cea maghiară, a căror reprezentare e garantată indiferent de numărul de voturi obţinute. Vor exista noi norme de reprezentare: 1 deputat la 73 mii de locuitori şi un 1 senator la 168 de mii.

Warning: Trying to access array offset on null in /home/web/rri.ro/public/wp-content/themes/rri/template-parts/content.php on line 98
Daniela Budu, 11.11.2016, 19:52

În România s-a deschis, astăzi, campania electorală pentru alegerile parlamentare din 11 decembrie. Aproape 6.500 de persoane, atât din partea partidelor, cât şi candidaţi independenţi, s-au înscris în cursa pentru cele 466 de locuri în Senat şi Camera Deputaţilor. Se revine la scrutinul pe listă, folosit ultima dată la alegerile din 2004, şi vor exista noi norme de reprezentare pentru senatori şi deputaţi. Sunt în joc 466 de mandate, 134 în Senat şi 308 în Camera Depuaţilor, la care se adaugă cei 18 deputaţi ai minorităţilor naţionale, altele decât cea maghiară, a căror reprezentare e garantată indiferent de numărul de voturi obţinute. Vor exista noi norme de reprezentare: 1 deputat la 73 mii de locuitori şi un 1 senator la 168 de mii.

Diaspora românească, evaluată la peste trei milioane de persoane, va fi reprezentată în continuare de 2 senatori şi 4 deputaţi. Opt formaţiuni politice au depus liste de candidaţi pentru diaspora, iar în total 79 de persoane candidează pentru a-i reprezenta pe românii din străinătate. O premieră constă în introducerea votului prin corespondenţă pentru românii care au domiciliul sau reşedinta în afara ţării. Plicurile cu documentele necesare în acest sens au fost deja trimise celor care s-au înscris în registrul electoral. Există aproape nouă mii de cereri de vot prin corespondenţă ale cetăţenilor români din străinătate. Ministerul de Externe a propus organizarea a 417 secţii de votare în diaspora, în peste 90 de ţări, cu 111 mai multe faţă de alegerile parlamentare din 2012 şi cu 123 mai multe decât la alegerile prezidenţiale din 2014. La alegerile parlamentare din 11 decembrie se vor utiliza în premieră camere video în secţiile de votare din străinătate şi va fi folosit sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la urne.

Cetăţenii moldoveni din străinătate pot vota la cele 100 de secţii de vot deschise în principalele ţări cu emigraţie din Republica Moldova, la turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din 13 noiembrie. Cele mai multe secţii sunt deschise în Italia. Cetăţenii cu drept de vot care se află într-o călătorie în ziua alegerilor prezidenţiale din 13 noiembrie pot vota, în baza paşaportului valabil, la oricare secţie deschisă în străinătate. În primul tur de scrutin, secţiile de vot din diasporă au primit peste 270 de mii de buletine de vot, dintre care circa 203 mii au rămas neutilizate, adică 75%. Potrivit celui mai recent sondaj privind intenţiile de vot, 55,6% din numărul total de respondenţi l-ar vota pe candidatul socialist pro-rus, Igor Dodon, iar 44,4% pe pro-occidentala Maia Sandu. Autorii sondajului precizează, însă, că nu au fost intervievaţi şi reprezentanţi ai numeroasei diaspore moldoveneşti, care, în primul tur a votat-o pe Sandu în proporţie de peste 75%. Mai multe organizaţii non-guvernamentale din diaspora au trimis un apel de sprijin pentru Maia Sandu în turul II al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova.

Permisul de conducere auto nu va mai fi eliberat decât persoanelor care au absolvit cel puţin 11 clase, restricţie prin care, alături de alte măsuri, Guvernul vrea să reducă la jumătate numărul de decese rezultate din accidente rutiere, în următorii 3 ani. Astfel, Guvernul şi-a propus să completeze legislaţia în domeniu cu norme care să facă posibilă, acolo unde evoluţia fenomenului rutier impune, aplicarea obiectivelor incluse într-o Comunicare a Comisiei Europene având titlul Pentru un spaţiu european de siguranţă rutieră: orientări pentru politica de siguranţă rutieră 2011-2020”. Documentul Comisiei încurajează statele membre să contribuie la realizarea acestui obiectiv prin propriile strategii naţionale în domeniul siguranţei rutiere.