Jurnal românesc – 11.09.2024

Securitatea comunistă a deschis, în perioada 1980-1989, aproximativ 250.000 de dosare de urmărire, dintre care 70.000 aveau ca obiect cetăţeni străini, dar şi 15.000 de fugari arestaţi în timpul tentativelor de trecere a frontierei, potrivit Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS).

Mihai Pelin, 11.09.2024, 11:22

Securitatea comunistă a deschis, în perioada 1980-1989, aproximativ 250.000 de dosare de urmărire, dintre care 70.000 aveau ca obiect cetăţeni străini, dar şi 15.000 de fugari arestaţi în timpul tentativelor de trecere a frontierei, potrivit Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). Ca orice regim politic totalitar, nici comunismul din România nu avea prea mare încredere în loialitatea şi sprijinul total din partea cetăţenilor. Misiunea de bază a Securităţii era supravegherea populaţiei, în vederea identificării şi lichidării oricăror acţiuni de contestare a sistemului. Mulţi dintre cei arestaţi, în timp ce încercau să treacă fraudulos frontiera, nu au un dosar de urmărire, aceasta fiind considerată în epocă o infracţiune de drept comun (dar având ca motiv politica autorităţilor comuniste de a limita drastic plecările în străinătate), susţine CNSAS.

De asemenea, cei stabiliţi legal ori rămaşi ilegal în străinătate au fost, anterior plecării, verificaţi în cadrul dosarelor de paşapoarte. Numeroşi cetăţeni români au avut chiar două sau mai multe dosare de urmărire deschise în perioade diferite. Securitatea a recrutat,în perioada 1980-1989, cei mai mulţi informatori din toată istoria României comuniste, peste 200.000 de persoane. Doar în anul 1989 au fost efectuate peste 25.000 de recrutări, în contextul în care regimurile comuniste se prăbușeau unul după altul în jurul României. Aproape 80% dintre aceștia erau bărbați, majoritatea provenind din medii urbane. Printre recruți s-au numărat mii de preoți, învățători și medici, arată CNSAS.

* * *

Echipa Universităţii Naţionale de Ştiinţă şi Tehnologie Politehnica Bucureşti (HBFS Robotics) a revenit în ţară cu două medalii de aur, două de argint şi una de bronz de la cel mai mare campionat de robotică din lume, ,,RobotChallenge” 2024, desfăşurat la Beijing, în China. La competiţie au fost prezenti peste 5.000 de participanţi din 31 de ţări. România s-a clasat pe locul cinci în clasamentul general al ţărilor după numărul de medalii obţinute, depăşind numeroase state cu tradiţie şi influenţă în domeniul roboticii. Fondată în 2014, echipa romanească a acumulat peste 100 de premii internaționale și continuă să fie un nume important în cadrul concursurilor de robotică globale. Ea este formată din studenți și cadre didactice ale Facultății de Automatică și Calculatoare din Politehnica București, care împreună dezvoltă roboți autonomi avansați, utilizând cele mai noi tehnologii în inteligență artificială, senzoristică și sisteme autonome.

* * *

Mai multe teatre naţionale din România şi din Republica Moldova s-au reunit la Chişinău, în Republica Moldova, în cadrul celui mai mare festival european al artelor scenice. Evenimentul, organizat de Teatrul Național „Mihai Eminescu” în colaborare cu ICR, dar şi cu Ministerele Culturii din România şi din Republica Moldova, are loc până pe 22 septembrie. În această perioadă, publicul are parte de 46 de evenimente culturale, spectacole în sală şi în aer liber, opt audiţii de spectacole radiofonice şi şase premiere. Vor avea loc şi lansări de carte, întâlniri cu oameni de cultură şi personalităţi din lumea teatrului.

Evenimentul de la Chişinău se desfăşoară sub genericul „Conexiuni Europene” şi beneficiază de înaltul patronaj al preşedinţilor României şi Republicii Moldova, Klaus Iohannis și, respectiv, Maia Sandu. Invitatul de onoare al festivalului este Teatrul Naţional Dramatic „Ivan Franko” din Kiev. Reuniunea Teatrelor Naționale Românești a fost organizată pentru prima dată în 2015. Proiectul a fost conceput ca un flux masiv de spectacole dinspre occident spre Chișinău pentru a oferi modele alternative avalanșei de mesaje și narațiuni de propagandă rusă care dominau spațiul public și mediatic în acel moment, pentru a le oferi cetăţenilor din Republicii Moldova repere democratice şi a-i ancora în spațiul lumii libere.

* * *

ICR Tel Aviv organizează până pe data de 27 septembrie expoziția de pictură intitulată „Suprarealism, muzică și flori” cu lucrările artistului israelian originar din România, Paul I. Simo. Născut la Căpâlnița (jud Harghita), Paul I. Simo a absolvit Școala Populară de Artă din Arad și, odată cu emigrarea în Israel în 1989, a continuat să lucreze în domeniul artei și al picturii decorative. Este membru al Asociației Artiștilor Plastici din Netanya și a avut expoziții personale și de grup în Israel (Tel Aviv, Raanana, Modiin, Natania, Haifa) și în străinătate: România, Ungaria, China, Coreea de Sud și Statele Unite – la Miami și New York). De asemenea, a fost recompensat cu câteva premii internaționale în domeniu, pe parcursul îndelungatei sale cariere.