Jurnal Românesc – 11.05.2021
România nu are încă o strategie bine articulată pentru
sprijinirea eficientă a românilor de pretutindeni, a declarat senatorul
Claudiu Târziu cu ocazia unei vizite pe care a întreprins-o la Skopje, în
Macedonia de Nord. În cadrul unor discuţii purtate la Ambasada României cu
şeful misiunii diplomatice Adela-Monica Axinte, parlamentarul a apreciat că
Bucureştiul manifestă timiditate în relaţia cu statul macedonean și
nu trece mai departe de declarații de bune intenții. Este
foarte important să manifestăm inițiativă și să fim activi, așa cum am fost
până în anul 1948, acționând în beneficiul cultural-identitar al fraților
aromâni și meglenoromâni din Balcani, a spus senatorul. El a subliniat că
principalele aspecte identificate și pentru care se încearcă găsirea de soluții
adecvate sunt cele ce țin de extinderea învățământului în dialectele aromân și
meglenoromân, acordarea de burse identitare copiilor români din Macedonia de
Nord care studiază dialectul istoric, precum și acordarea de burse universitare
studenților aromâni și meglenoromâni care doresc să înveţe în universitățile
din România. Claudiu Târziu a propus totodată acordarea cetățeniei române în
regim simplificat membrilor celor două minorități înrudite și recuperarea
proprietăților comunității și bisericii aromâne confiscate abuziv de statul
comunist iugoslav și moștenite de guvernul Macedoniei de Nord sau de Biserica
Ortodoxă Macedoneană. Vizita delegaţiei româneşti în statul balcanic a avut loc
cu prilejul împlinirii a 116 de la recunoașterea drepturilor egale ale
românilor din Imperiul Otoman.
Sorin Iordan, 11.05.2021, 11:22
România nu are încă o strategie bine articulată pentru
sprijinirea eficientă a românilor de pretutindeni, a declarat senatorul
Claudiu Târziu cu ocazia unei vizite pe care a întreprins-o la Skopje, în
Macedonia de Nord. În cadrul unor discuţii purtate la Ambasada României cu
şeful misiunii diplomatice Adela-Monica Axinte, parlamentarul a apreciat că
Bucureştiul manifestă timiditate în relaţia cu statul macedonean și
nu trece mai departe de declarații de bune intenții. Este
foarte important să manifestăm inițiativă și să fim activi, așa cum am fost
până în anul 1948, acționând în beneficiul cultural-identitar al fraților
aromâni și meglenoromâni din Balcani, a spus senatorul. El a subliniat că
principalele aspecte identificate și pentru care se încearcă găsirea de soluții
adecvate sunt cele ce țin de extinderea învățământului în dialectele aromân și
meglenoromân, acordarea de burse identitare copiilor români din Macedonia de
Nord care studiază dialectul istoric, precum și acordarea de burse universitare
studenților aromâni și meglenoromâni care doresc să înveţe în universitățile
din România. Claudiu Târziu a propus totodată acordarea cetățeniei române în
regim simplificat membrilor celor două minorități înrudite și recuperarea
proprietăților comunității și bisericii aromâne confiscate abuziv de statul
comunist iugoslav și moștenite de guvernul Macedoniei de Nord sau de Biserica
Ortodoxă Macedoneană. Vizita delegaţiei româneşti în statul balcanic a avut loc
cu prilejul împlinirii a 116 de la recunoașterea drepturilor egale ale
românilor din Imperiul Otoman.
Guvernul Danemarcei a decis prelungirea perioadei de efectuare a
controalelor la frontierele de stat până la data de 11 noiembrie. În acest
context, Ministerul de Externe de la Bucureşti le recomandă cetăţenilor români
să se asigure că deţin în permanenţă asupra lor, pe timpul călătoriei spre şi
dinspre Regat, un act de identitate valabil, fie el paşaport sau carte de identitate. Instituţia
reaminteşte că românii pot solicita asistenţă consulară la numărul de telefon
al ambasadei ţării noastre la Copenhaga +45 3940 71 77, iar pentru situaţii de
urgenţă au la dispoziţie linia telefonică specială a misiunii diplomatice +45
2735 55 37. MAE recomandă, totodată, consultarea site-ului mae.ro, a paginii de
internet copenhaga.mae.ro şi folosirea aplicaţiei Călătoreşte în
siguranţă, care oferă informaţii actualizate şi sfaturi de călătorie.
Un profesor de matematică român din Marea Britanie a fost ales
consilier local în Newcastle din partea Partidului Laburist la alegerile de
săptămâna trecută. Constănțeanul Nicu Ion s-a stabilit în Regatul Unit împreună
cu familia în 2012, iar în politică a intrat de doi ani. Bărbatul este de etnie
romă și spune că a vrut să lupte cu prejudecățile și să-i ajute pe conaţionali.
Doream să aduc la cunoștința autoritătilor locale faptul că există o
comunitate românească, formată în majoritate din romi, care nu erau reprezentați,
nu aveau o voce în viața publică, a declarat acesta într-un interviu
televizat. El spune că a ales Partidul Laburist deoarece formaţiunea este
orientată spre politici sociale și încurajează participarea minorităților în
viața publică. Românul a recunoscut că nu avea vechimea necesară pentru a fi
desemnat candidat, dar pentru că șefii laburiştilor au fost impresionaţi de
activitatea sa au dat o derogare. Nicu Ion a reuşit să obţină 66% dintre
sufragii într-o zonă a orașului în care românii reprezintă doar 10 procente din
populaţie. Încântat de reuşită, românul a declarat că îşi doreşte acum să
candideze și la alegerile parlamentare. Un alt român care a câştigat scrutinul
local din Marea Britanie a fost Alexandra Bulat, care a candidat tot din partea
Partidului Laburist şi a fost aleasă consilier de comitat în circumscripția
Abbey din orașul Cambridge.
Programul Conferințele Leon Feraru, organizat online de
reprezentanța Institutului Cultural Român la New York, continuă pe 12 mai cu
expertul în relații culturale internaționale Jonathan McClory, autor al Soft
Power Index, cel mai complex instrument de evaluare a forței de atracție a unei
țări, care va vorbi despre soft power-ul României în perspectivă istorică și
comparativă. Proiectul Conferințele Leon Feraru, realizat împreună
cu Centrul de Studii Sud-Est Europene al Universității Columbia, are drept scop
crearea unui spațiu al dialogului intelectual româno-american care să scoată în
evidență cele mai valoroase contribuții românești, americane și internaționale
în domeniile istorie, literatură și arte, politologie şi relații
internaționale. Proiectul a început pe 13 ianuarie şi se desfăşoară până pe 9
iunie. Programul complet se găseşte pe site-ul icr.ro şi pe pagina de Facebook
a ICR New York.