Jurnal românesc – 11.05.2016

Noul pachet de legi privind achiziţiile publice a fost
adoptat de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, cu o întârziere
de aproape o lună faţă de termenul cerut de Comisia Europeană, care a criticat
România pentru tergiversarea adoptării lor. Noile legi preiau directivele
comunitare şi introduc reguli care ar trebui să se aplice în toate statele
Uniunii Europene. Adoptarea lor va duce la o simplificare a procesului de
realizare a investiţiilor din bani publici, iar numărul contestaţiilor va fi redus.
Şeful Executivului, Dacian Cioloş, a promis că normele de aplicare a noilor
legi vor fi adoptate în cel mai scurt timp.

Leyla Cheamil, 11.05.2016, 12:10

Noul pachet de legi privind achiziţiile publice a fost
adoptat de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, cu o întârziere
de aproape o lună faţă de termenul cerut de Comisia Europeană, care a criticat
România pentru tergiversarea adoptării lor. Noile legi preiau directivele
comunitare şi introduc reguli care ar trebui să se aplice în toate statele
Uniunii Europene. Adoptarea lor va duce la o simplificare a procesului de
realizare a investiţiilor din bani publici, iar numărul contestaţiilor va fi redus.
Şeful Executivului, Dacian Cioloş, a promis că normele de aplicare a noilor
legi vor fi adoptate în cel mai scurt timp.

România se
află într-o mare întârziere, absorbţia în actualul cadru financiar este minimă
şi trebuie să folosească toate oportunităţile care i se oferă în cadrul
financiar 2014 – 2020, a declarat, la Bucuresti, comisarul european pentru
politică regională, Corina Creţu. Potrivit acesteia, numărul de proiecte noi şi
al operaţiunilor aprobate este mult prea mic, în condiţiile în care România are
nevoie de autostrăzi, de căi ferate moderne şi de spitale noi. Oficialul
european a adăugat că ritmul dezvoltării de proiecte şi al absorbţiei
fondurilor trebuie accelerat. Corina Creţu a avertizat că, dacă absorbţia nu va
începe în lunile următoare, România riscă să-şi pună singură piedică în calea
dezvoltării economice şi sociale sustenabile. În perioada 2007 – 2013,
absorbţia fondurilor europene pe hârtie este de 75%, a adăugat oficialul de la
Bruxelles.

Interesul românilor din Spania pentru înscrierea în
registrul electoral este deocamdată destul de scăzut. În Spania, în luna
aprilie, doar aproximativ 20 de persoane s-au înscris pentru a vota la
alegerile parlamentare din România, prevăzute pentru toamna acestui an.
Campania de informare desfăşurată prin misiunile diplomatice pune accentul pe
cele două opţiuni de vot: fie prin corespondenţă, fie la secţiile speciale care
pot fi înfiinţate în comunităţile mari de români. Pentru a putea vota, românii
sunt obligaţi să se înscrie în Registrul Electoral. Ministerul de Externe a
anunţat că, în luna aprilie, s-au înscris aproximativ 300 de români la toate
consulatele româneşti din lume.

Instituţiile publice care încasează impozite, taxe,
amenzi, dobânzi, penalităţi de întârziere sunt obligate să accepte achitarea
acestora prin intermediul cardurilor de debit şi de credit, potrivit unui
proiect de lege adoptat de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz. Legea mai prevede obligaţia
magazinelor cu cifră de afaceri anuală mai mare de 10.000 de euro să accepte
plata cu carduri de debit sau credit şi să elibereze avansuri în numerar de
maximum 200 de lei, tranzacţia fiind asimiliată retragerii de bani din
bancomat. Avansul va fi evidenţiat distinct pe bonul
fiscal. Comercianţii pot percepe de la titularul cardului o sumă care nu poate
depăşi 1% din valoarea avansului acordat.

Banca
Naţională a revizuit în scădere prognozele privind valoarea inflaţiei în acest
an şi în 2017. Astfel, la finalul anului, ar urma să fie o inflaţie de doar
0,6%, faţă de 1,4 procente cât se estimase iniţial. De asemenea, se anticipează
că, în 2017, inflaţia va fi de 2,7%, în loc de 3,4 procente. Potrivit
guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, intrarea în vigoare a Legii privind darea
în plată va duce la descurajarea creditării în România şi, implicit, la
atenuarea creşterii economice. El a precizat că BNR nu putea să nu ţină cont de
efectele aplicării acestei legi şi a adaugat că, deşi cererea internă continuă
să crească, dinamica sa este sub cea din prognoza anterioară, iar la această
evoluţie contribuie şi conduita recentă a politicii fiscale