Jurnal românesc – 11.02.2021
Europarlamentarul
Carmen Avram a cerut Executivului Comunitar să intervină pentru a opri
discriminarea românilor din Ucraina prin limitarea dreptului la învăţământ în
limba maternă. Eurodeputatul a spus că noua lege a învăţământului adoptată de
Rada Supremă de la Kiev încalcă inclusiv Articolul 22 din Constituţia
Ucrainei şi că, începând din 2023, actul normativ va face ca minoritatea
română, care numără aproape o jumătate de milion de oameni, să nu le mai poată
transmite limba şi cultura generaţiilor viitoare. Carmen
Avram a apreciat că situaţia este inacceptabilă şi nu corespunde cu valorile şi
principiile europene. Accesul la educaţie trebuie garantat de orice stat
care îşi doreşte o apropiere de Uniunea Europeană şi orice măsură care are ca
efect asimilarea unei minorităţi trebuie condamnată, a declarat aceasta.
Sorin Iordan, 11.02.2021, 11:06
Europarlamentarul
Carmen Avram a cerut Executivului Comunitar să intervină pentru a opri
discriminarea românilor din Ucraina prin limitarea dreptului la învăţământ în
limba maternă. Eurodeputatul a spus că noua lege a învăţământului adoptată de
Rada Supremă de la Kiev încalcă inclusiv Articolul 22 din Constituţia
Ucrainei şi că, începând din 2023, actul normativ va face ca minoritatea
română, care numără aproape o jumătate de milion de oameni, să nu le mai poată
transmite limba şi cultura generaţiilor viitoare. Carmen
Avram a apreciat că situaţia este inacceptabilă şi nu corespunde cu valorile şi
principiile europene. Accesul la educaţie trebuie garantat de orice stat
care îşi doreşte o apropiere de Uniunea Europeană şi orice măsură care are ca
efect asimilarea unei minorităţi trebuie condamnată, a declarat aceasta.
O poziţie similară a avut şi europarlamentarul Eugen Tomac. Acesta a solicitat
ca Executivul de la Bruxelles să creeze un mecanism de monitorizare a situației
minorităților naționale din Ucraina. El a declarat că, sub pretextul combaterii
rusificării, Kiev-ul aplică o serie de măsuri discriminatorii la adresa altor
comunități etnice. Românii sunt cea mai numeroasă comunitate minoritară
din Ucraina, după cea rusă și prin urmare, dreptul la educație, exprimare și
reprezentare trebuie garantat de un stat considerat partener al Uniunii
Europene, a spus eurodeputatul. Eugen Tomac a precizat că va cere
inclusiv condiționarea acordării fondurilor europene de respectarea
standardelor și legislației comunitare privind minoritățile naționale.
România
va oferi Republicii Moldova un nou lot de ajutor umanitar de urgență, cu titlu
gratuit, care să susţină efortul de combatere a pandemiei de COVID-19, a anunţat
şeful executivului de la Bucureşti, Florin Cîţu. Acesta a explicat că, în primă
fază, vor fi donate echipamente de protecţie medicală în valoare de circa 11
milioane de lei, ce vor include 1,5 milioane de măşti chirurgicale, 100.000 de
măşti standard FFP3, 100.000 de combinezoane şi 100.000 de mănuşi nesterile.
Premierul român a precizat că materialele vor ajunge în stânga Prutului în
intervalul 11 – 13 februarie şi vor fi transportate de opt reprezentanţi ai
Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.
Preşedintele Republicii
Moldova, Maia Sandu, a transmis un mesaj de mulţumire administraţiei de la
Bucureşti. România este prima țară din UE care a reacționat imediat la
solicitarea noastră de ajutor în lupta cu pandemia, a declarat Maia Sandu. Ea
a arătat că, în urma discuţiilor pe care le-a purtat cu preşedintele şi
prim-ministrul României, precum şi cu înalți oficiali de la Bruxelles, a fost
posibilă reactivarea Mecanismului european de protecție civilă, prin care
țările Uniunii Europene pot ajuta Republica Moldova cu donații. România va mai
trimite în Republica Moldova 200.000 de doze vaccin pe care preşedintele Klaus
Iohannis le-a promis cu ocazia vizitei pe care a efectuat-o la Chişinău, în
decembrie 2020. Anul acesta, Bucureştiul a mai oferit o tonă de medicamente şi
echipamente, a căror valoare depăşeşte 650.000 de lei, iar în mai 2020, a
trimis peste Prut 20 de camioane cu echipamente sanitare a căror valoare a fost
estimată la 16,5 milioane de lei.
Ministerul
Culturii a anunţat că, prin intermediul Muzeului Naţional de Istorie a
României, va sprijini organizarea Programului de diplomaţie publică şi
culturală dedicat, anul acesta, aniversării a 140 de ani de relaţii diplomatice
între România şi Spania. Va fi o bună ocazie pentru promovarea şi întărirea
legăturii diasporei române din Spania cu valorile culturii noastre naţionale,
dar în acelaşi timp vom aduce în atenţia publicului nostru elemente din cultura
spaniolă, a declarat ministrul de resort Bogdan Gheorghiu. Cea mai
importantă manifestare va fi expoziţia Dacia – ultima frontieră a
romanităţii, care va avea loc la Muzeul Naţional de Arheologie din
Madrid. Deocamdată, calendarul mai include un istoric al prezenţei culturii
române la Madrid, expunerea instalaţiei Fiesta, realizată de
arhitecţii Attila Kim şi Bogdan Ciocodeică, concerte, un moment aniversar
George Enescu şi expoziţia Memorialului Victimelor Comunismului. Ministerul
Culturii a precizat că programul acţiunilor şi evenimentelor este stabilit de
Ministerul Afacerilor Externe, prin Ambasada României la Madrid, care va
coordona manifestările.
Catedra
de Filologie Română și Clasică din cadrul Universității Yurii
Fedkovici din Cernăuţi îi invită la studii pe tinerii români din regiune
și alte localități din Ucraina, transmite Agenţia BucPress. Catedra a anunţat
că programele de învățământ sunt structurate pentru a pregăti profesori de
limba și literatura română, editori, redactori, jurnaliști în presa scrisă şi
audiovizuală, translatori, funcționari
culturali și sociali. Între 8 şi 10 locuri la buget sunt disponibile pentru
programul de studii Limba şi literatura română. Detalii se găsesc
pe site-ul instituţiei de învăţământ precum şi prin intermediul adresei de
email catedrarom@gmail.com.
