Jurnal Românesc – 10.11.2021

Includerea României în Programul Visa Waiver şi demersurile care urmează să fie efectuate în acest sens au fost principalele teme ale întâlnirii pe care ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a avut-o la Washington cu secretarul pentru securitate internă al Statelor Unite ale Americii, Alejandro Mayorkas. Aurescu a subliniat că acest obiectiv rămâne prioritar atât pentru agenda bilaterală, cât şi pentru cea europeană şi a salutat declaraţia pe care secretarul Mayorkas a făcut-o la 26 octombrie în legătură cu faptul că România este avută în vedere pentru includerea în Programul Visa Waiver.

Sorin Iordan, 10.11.2021, 10:58

Includerea României în Programul Visa Waiver şi demersurile care urmează să fie efectuate în acest sens au fost principalele teme ale întâlnirii pe care ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a avut-o la Washington cu secretarul pentru securitate internă al Statelor Unite ale Americii, Alejandro Mayorkas. Aurescu a subliniat că acest obiectiv rămâne prioritar atât pentru agenda bilaterală, cât şi pentru cea europeană şi a salutat declaraţia pe care secretarul Mayorkas a făcut-o la 26 octombrie în legătură cu faptul că România este avută în vedere pentru includerea în Programul Visa Waiver.

Potrivit MAE, şeful diplomaţiei române a reiterat interesul Bucureştiului de a stabili şi implementa o foaie de parcurs şi de a continua în mod regulat discuţiile aplicate în scopul clarificării motivelor care au stat la baza respingerii, în ultimii ani, a cererilor de viză ale cetăţenilor români, ceea ce a dus la o rată de refuz în jurul valorii de 10% în 2020. Aurescu a arătat că aceste detalii sunt utile pentru calibrarea cât mai exactă a unei campanii publice comune de conştientizare în vederea reducerii ratei de refuz. Alejandro Mayorkas a reconfirmat că pentru SUA includerea României în program reprezintă o prioritate şi a acceptat propunerea avansată de ministrul român privind campania comună de comunicare publică, menită să reducă rata de refuz a acordării vizelor sub 3 procente.

Impactul repatrierii a 100.000 de români, anual, ar însemna o creştere a Produsului Intern Brut de 1%, a declarat vicepreşedintele Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor, Sebastian Burduja. Potrivit acestuia, pe baza calculelor Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză PIB-ul României ar putea creşte cu 0,4% doar ca urmare a salariilor ce ar fi acordate acestor români repatriaţi. România e într-un cerc vicios. Pe de o parte, ne lipseşte forţa de muncă, pe de altă parte nu putem genera suficient de multă creştere economică şi a productivităţii, să creştem în mod sustenabil nu din pixul unui guvernant sau al altuia nivelul salariilor şi atunci să păstrăm aceşti oameni în ţară şi să asigurăm premisele creşterii economice pentru România, a apreciat Burduja. El a spus că există măsuri prin care poate fi stimulată întoarcerea românilor acasă şi a indicat modele de succes în Europa, precum Portugalia, unde mai ales în mediul rural autorităţile le-au permis antreprenorilor repatriaţi să-şi dezvolte afaceri în domeniul turismului şi astfel i-au atras şi păstrat în ţară. Potrivit cifrelor oficiale, doar în Italia, Spania, Germania şi Marea Britanie locuiesc şi muncesc circa 4 milioane de români.

31 de lucrări ale artistei Geta Brătescu, aflate în patrimoniul Muzeului Naţional de Artă al României, se regăsesc într-o amplă expoziţie deschisă la Centrul de Artă Contemporană din Berlin. Este vorba despre 31 de desene care fac parte din ilustraţia volumului Faust de Johann Wolfgang von Goethe, publicat în anul 1983 în traducerea lui Ştefan Augustin Doinaş. Pictor, grafician şi ilustrator de carte, cu o carieră impresionantă de peste 60 de ani, Geta Brătescu se bucură de apreciere în rândul publicului şi al specialiştilor din domeniul artelor. Lucrările ei se regăsesc în colecţii importante între care cele ale Muzeului de Artă Modernă din New York, Centrului Georges Pompidou din Paris, Galeriei Tate Modern din Londra, Muzeului de Artă Modernă din Viena, Muzeului de Artă Modernă din Varşovia, Galeriei Moderna din Ljubljana şi Muzeului Naţional de Artă Contemporană din Bucureşti. Geta Brătescu a fost decorată în 2017 cu Ordinul Naţional Steaua României în grad de Ofiţer pentru contribuţia la îmbogăţirea patrimoniului cultural românesc şi universal şi pentru implicarea în promovarea artei conceptuale româneşti. Expoziţia deschisă la Berlin reuneşte creaţii ale mai multor artişti de renume internaţional şi poate fi vizitată până pe 9 ianuarie 2022.

O retrospectivă a operei regizorului român Cristi Puiu este organizată la LEFFEST 2021 – Festivalul de Film de la Lisbona şi Sintra, care are loc în perioada 10 – 21 noiembrie, transmite Ambasada României în Portugalia. Cristi Puiu este considerat unul dintre fondatorii Noului Val al cinematografiei româneşti şi este câştigătorul unui Urs de Aur pentru scurtmetraj la Berlinala din 2004, cu pelicula Un cartuş de kent şi un pachet de cafea. Lungmetrajul său Moartea Domnului Lăzărescu a fost recompensat cu premiul Un Certain Regard Award la Festivalul de la Cannes din 2005. A regizat peliculele Marfa şi banii, Aurora şi Sieranevada – propunerea României la Premiile Oscar 2016. În 2006, a fost decorat de statul român cu Ordinul de Merit în Grad de Cavaler, iar în 2011 a fost distins cu titlul de Cavaler al Ordinului Artelor şi Literelor de către ambasadorul Franţei în România, Henri Paul. Anul trecut, a câştigat premiul pentru regie la Festivalul de film de la Berlin pentru pelicula Malmkrog.