Jurnal românesc – 10.07.2014
Un studiu realizat recent de Institutul European de la Bucureşti relevă că românii n-au plecat în străinătate în proporţiile anticipate de occidentali, iar cei care au făcut-o nu au în vedere obţinerea ajutoarelor sociale. Mai mult, în ultimii ani, migrează cu precădere persoane cu studii superioare şi cu o înaltă calificare, graţie căreia intră foarte uşor pe piaţa occidentală a muncii. Autorii studiului constată că cetăţenii care pleacă să muncească legal în altă ţară contribuie la creşterea economică a acesteia. Autorităţile de la Bucureşti sunt îngrijorate faţă de acest fenomen care depopulează România şi o văduveşte de specialişti. 60.000 de români au ajuns, în 2013, numai în Italia, iar România rămâne principala ţară de provenienţă a străinilor în peninsulă alături de Maroc şi China.
Mihai Pelin, 10.07.2014, 11:50
Un studiu realizat recent de Institutul European de la Bucureşti relevă că românii n-au plecat în străinătate în proporţiile anticipate de occidentali, iar cei care au făcut-o nu au în vedere obţinerea ajutoarelor sociale. Mai mult, în ultimii ani, migrează cu precădere persoane cu studii superioare şi cu o înaltă calificare, graţie căreia intră foarte uşor pe piaţa occidentală a muncii. Autorii studiului constată că cetăţenii care pleacă să muncească legal în altă ţară contribuie la creşterea economică a acesteia. Autorităţile de la Bucureşti sunt îngrijorate faţă de acest fenomen care depopulează România şi o văduveşte de specialişti. 60.000 de români au ajuns, în 2013, numai în Italia, iar România rămâne principala ţară de provenienţă a străinilor în peninsulă alături de Maroc şi China.
Trei tineri din Iaşi şi-au propus să facă expediţia vieţii lor în îndepărtata Siberie, pentru a descoperi micile comunităţi romaneşti care au luat fiinţă în timpul gulagului sovietic şi care-şi duc viaţa departe, trăind nostalgia revederii locurilor din care se trag ca neam şi obârşie. Cei trei şi-au propus traversarea Mongoliei, Kazakhstanului, Kirghizstanului, Tadjikistanului şi Uzbekistanului cu maşina precum si atingerea a cât mai multe puncte de interes – situri UNESCO, muzee de tehnică civilă şi militară, zone naturale deosebite. Totodată, ei vor realiza un mini-documentar al întregii expediţii şi un material foto care va fi prezentat într-o viitoare expoziţie itinerantă. În total, cei trei ieşeni vor fi pe drum până în luna noiembrie si vor parcurge aproximativ 40.000 de kilometri.
Mai mulţi medici români au lansat primul spital online din Europa, fiind sprijiniţi de specialişti din Marea Britanie. Unitatea sanitară virtuală reprezintă o alternativă rapidă a consultaţiilor medicale clasice prin care pacienţii vor putea beneficia de servicii medicale, 24 de ore din 24, oferite în cadrul a 30 de specialităţi. SpitalOnline.ro îşi propune să răspundă dorinţelor pacienţilor de a putea comunica oricând cu medicul lor, de a pune întrebări şi a primi răspunsuri chiar şi în afara programului clasic de consultaţii. Mai exact, 150 de medici implicaţi în acest proiect oferă sprijin instant şi consiliere permanentă pentru urgenţe minore, interpretări de analize, diagnostice prezumtive, precum şi tratament medical. Totodată, ei pot elibera adeverinţe valabile în orice ţară din UE, reţete, trimiteri şi scutiri medicale. O consultaţie costă 85 de lei (cca.20 de euro) şi durează cel mult 15 minute. Fondatorii estimează că la un an de la lansare vor colabora cu aproximativ 400 de medici pe lună, atât români cât şi străini.
Capitala României s-a clasat pe locul 159 în topul mondial pe 2014 al oraşelor în care nivelul de trai pentru expaţi este considerat ieftin, în creştere cu 10 locuri faţă de poziţia 169 ocupată anul trecut, relevă un studiu recent al companiei Mercer. La polul opus, capitala Angolei, Luanda, este pentru al doilea an la rând cel mai scump oraş din lume. La nivel general, topul celor mai scumpe oraşe din lume este dominat de Asia şi Europa, printre ele aflandu-se Hong Kong, Singapore, Zürich, Geneva, Tokyo, Berna, Moscova sau Shanghai. Oraşele din Europa Occidentală au urcat în clasament în principal datorită aprecierii monedelor locale în raport cu dolarul american, iar cele mai mari creşteri s-au înregistrat în cazul celor din Marea Britanie şi Germania. Studiul acoperă 211 oraşe de pe cinci continente şi măsoară costul comparativ a peste 200 elemente, printre care al locuinţelor, transportul, alimentele, îmbrăcămintea sau bunurile de uz casnic.