Jurnal românesc – 10.02.2016

BNR a
modificat la 1,4% anticipările privind rata inflaţiei pentru finalul acestui
an, în creştere cu 0,3 puncte procentuale faţă de prognoza anterioară, de 1,1%.
Pentru următoarele luni, guvernatorul Băncii Centrale, Mugur Isărescu, a
reconfirmat, în raportul trimestrial asupra inflaţiei, tendinţa de scădere a
acesteia. Inflaţia va rămâne negativă până în luna mai,
după care va reintra în teritoriu pozitiv, o dată ce efectele reducerii de TVA
la produsele şi serviciile alimentare se vor disipa, spune Mugur Isărescu. BNR apreciază că 2016 va fi
un an tumultuos, cu incertitudini care pot avea impact asupra inflaţiei, mai
mult provenite de pe piaţa internă, pe fondul bugetului planificat cu un
deficit la limită şi al schimbărilor legislative, însă vede o balanţă a
riscurilor echilibrată pe plan extern.Pentru 2017, BNR
prognozează o inflaţie de 3,4%, în condiţiile în care ţinta este de
2,5%.

Mihai Pelin, 10.02.2016, 12:10

BNR a
modificat la 1,4% anticipările privind rata inflaţiei pentru finalul acestui
an, în creştere cu 0,3 puncte procentuale faţă de prognoza anterioară, de 1,1%.
Pentru următoarele luni, guvernatorul Băncii Centrale, Mugur Isărescu, a
reconfirmat, în raportul trimestrial asupra inflaţiei, tendinţa de scădere a
acesteia. Inflaţia va rămâne negativă până în luna mai,
după care va reintra în teritoriu pozitiv, o dată ce efectele reducerii de TVA
la produsele şi serviciile alimentare se vor disipa, spune Mugur Isărescu. BNR apreciază că 2016 va fi
un an tumultuos, cu incertitudini care pot avea impact asupra inflaţiei, mai
mult provenite de pe piaţa internă, pe fondul bugetului planificat cu un
deficit la limită şi al schimbărilor legislative, însă vede o balanţă a
riscurilor echilibrată pe plan extern.Pentru 2017, BNR
prognozează o inflaţie de 3,4%, în condiţiile în care ţinta este de
2,5%.

România a
pierdut, într-un deceniu, jumătate din populaţia ocupată din agricultură, doar
anul trecut dispărând 100.000 de persoane, potrivit Eurostat.Forţa de muncă ocupată din agricultura românească a
scăzut până la 1,3 milioane de persoane, adică 13% din persoanele active,
conform calculelor Ziarului Financiar pe baza statisticilor
europene. Aceasta este, totuşi, cea mai mare pondere a populaţiei ocu­pate
în agricultură la nivelul UE. Faţă de anul 2005, piaţa locală românească a
pierdut aproximativ 50% din efectivul de muncă. Acum peste zece ani, peste 2,5
mi­lioane de persoane erau ocu­pate în această industrie, migraţia jucând un rol important în această scă­dere.

Academia Română solicită
ministrului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, Adrian Curaj, reanalizarea
celor trei variante alte Planului-cadru pentru învăţământul gimnazial pe
motivul că excluderea studiului limbii latine şi diminuarea numărului de ore la
limba şi literatura română şi istorie reprezintă un pericol. Motivul pentru care cele trei variante ale planului-cadru reprezintă un pericol
este că vârsta gimnazială, cuprinsă între 10-15 ani, este cea mai propice
dezvoltării unei personalităţi armonioase, deopotrivă sensibilă, raţională şi
creativă – atrag atenţia academicienii. În opinia lor, istoria oferă o
perspectivă largă asupra realităţii, limba şi literatura română dezvoltă
capacitatea de înţelegere a noţiunilor, dar şi sensibilitatea şi
capacitate de exprimare corectă, iar latina consolidează cunoştinţele de
gramatică şi de logică.

ANAF va publica numele persoanelor fizice care au obligaţii fiscale de
plată restante de peste 100 de lei. Pe lista neagră a Fiscului vor apărea
numele şi prenumele datornicului, restanţa exactă şi localitatea domiciliului
fiscal. Toate acestea intră în vigoare odată cu publicarea în Monitorul Oficial
a unui ordin al şefului ANAF, care pune în aplicare prevederile noului Cod de
procedură ficală, intrat în vigoare la 1 ianuarie. Primele
date vor fi publicate în luna aprilie şi vor consemna datoriile persoanelor
fizice la sfârşitul lunii martie.Un raport al Curţii de Conturi pe 2014 arată că
persoanele fizice reprezintă o parte infimă, de doar 3,5% din totalul
arieratelor înregistrate la ANAF. Curtea de Conturi recomandă ANAF să se concentreze asupra agenţilor economici cu arierate
mari, pe care să îi execute silit. 76% dintre arieratele firmelor erau acumulate de
contribuabilii cu datorii de peste 150.000 de lei la buget.