Jurnal românesc – 1.04.2015
Bucureştiul este oraşul din Europa cel mai afectat de ambuteiaje, fiind urmat de Varşovia, în timp ce, la nivel mondial, Istanbul şi Mexico City sunt cele mai afectate de traficul rutier aglomerat, potrivit unui clasament prezentat de publicaţia elveţiană Le Matin. Capitala României a fost, în 2014, cel mai aglomerat oraş din Europa din punctul de vedere al circulaţiei rutiere. În Bucureşti, timpul petrecut în ambuteiaje creşte cu 41% parcurgerea unui traseu, iar la orele dimineţii chiar cu 89%, potrivit unui studiu al unui cunoscut producator de aparate de navigatie GPS. În clasamentul celor mai aglomerate oraşe din Europa mai figurează Roma, Londra şi Marsilia.
Mihai Pelin, 01.04.2015, 11:58
Bucureştiul este oraşul din Europa cel mai afectat de ambuteiaje, fiind urmat de Varşovia, în timp ce, la nivel mondial, Istanbul şi Mexico City sunt cele mai afectate de traficul rutier aglomerat, potrivit unui clasament prezentat de publicaţia elveţiană Le Matin. Capitala României a fost, în 2014, cel mai aglomerat oraş din Europa din punctul de vedere al circulaţiei rutiere. În Bucureşti, timpul petrecut în ambuteiaje creşte cu 41% parcurgerea unui traseu, iar la orele dimineţii chiar cu 89%, potrivit unui studiu al unui cunoscut producator de aparate de navigatie GPS. În clasamentul celor mai aglomerate oraşe din Europa mai figurează Roma, Londra şi Marsilia.
Ministrul roman al Apărării Naţionale, Mircea Duşa, s-a întâlnit la Bucureşti, cu comandantul suprem al Forţelor Aliate din Europa, generalul Philip Breedlove. Agenda discuţiilor a cuprins situaţia de securitate din Ucraina, stadiul aplicării planului de acţiune al Alianţei pentru creşterea capacităţii operaţionale, precum şi misiunea NATO din Afganistan. Cei doi oficiali au discutat şi despre o posibilă dislocare pe teritoriul României a tehnicii grele de luptă a NATO, în contextul crizei din Ucraina, dar şi despre măsurile care trebuie luate astfel încât baza de la Deveselu (sud-vest), unde vor fi amplasate elemente ale scutului american antirachetă, să devină operaţională din toamnă. Philip Breedlove a fost primit şi de şeful statului, Klaus Iohannis şi s-a întâlnit şi cu premierul Victor Ponta.
În nord-estul României, la Fântâna Albă, pe Valea Siretului, pe 1 aprilie, au fost comemorate victimele masacrului din 1941. Atunci, 3.000 de români au fost executaţi de trupele sovietice pentru că au vrut să se refugieze în România din Bucovina de Nord, anexată de URSS. Unii români au supravieţuit însă au fost aruncaţi în gropi comune şi îngropaţi de vii. În memoria evenimentelor de atunci, 1 aprilie a fost decretată „Ziua Naţională în memoria românilor victime ale masacrelor, deportărilor, foametei şi altor forme de represiune organizate de regimul sovietic în Bucovina, Ţinutul Herţei şi Basarabia”. Deputatul Eugen Tomac a propus înfiinţarea unei comisii parlamentare speciale cu privire la evenimentele petrecute acum 74 de ani, la Fântâna Albă. În opinia sa, Parlamentul României trebuie să facă lumină în acest caz, iar familiile victimelor să primească o recompensă simbolică.
Banca Naţională a României a decis reducerea dobânzii de politică monetară de la 2,25 la 2% – un nou minim istoric. Potrivit BNR, decizia vizează asigurarea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într-o manieră care să sprijine creşterea economică, inclusiv prin refacerea încrederii şi revigorarea procesului de creditare. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a lăsat să se înţeleagă că ar putea să nu fie ultima scădere a dobânzii cheie. El a declarat că este de acord cu măsurile de relaxare fiscală propuse de către Executiv prin noul Cod Fiscal, însă a insistat că masurile trebuie să fie sustenabile.