Jurnal românesc – 08.12.2017
Programul Descoperă şi cunoaşte
România este un proiect viu, care demonstrează că tinerii participanţi îşi
doresc o colaborare intensificată a declarat, vineri, ministrul pentru Românii
de Pretutindeni, Andreea Păstîrnac. Ea a participat, la Bucureşti, la ceremonia
de închidere a programului Ministerului de resort pentru ediţia 2017 – Descoperă şi cunoaşte România, dedicat în acest an etnicilor români din
Republica Moldova. Este un program care arată că în faţa noastră sunt tineri
care îşi doresc să se apropie de România, aici, la ei acasă, sau în alte părţi
în Uniunea Europeană, a mai spus Păstîrnac. Potrivit acesteia, prima etapa a
programului a inclus o dezbatere despre mass-media în construirea relaţiilor
între comunităţi şi despre rolul noilor platforme de media, al noilor platforme
sociale în marcarea relaţiilor bilaterale şi în construirea profilului
comunităţilor româneşti. Cea de a doua serie a fost dedicată rolului tinerilor
în formarea elitelor politice. A treia şi ultima etapă din acest an a
programului ‘Descoperă şi cunoaşte România’ se referă la colaborarea
sectorială, o paletă de domenii care constituie ansamblul nu doar al unei
relaţii bilaterale, ci ansamblul unor relaţii dedicate comunităţilor istorice,
dar şi noii diaspore emergente. Ministerul pentru Românii de Pretutindeni
doreşte să continue programul pe tot parcursul anului 2018, dedicat
Centenarului Marii Uniri, ediţiile viitoare urmând a se adresa celorlalte
comunităţi româneşti din afara graniţelor.
România Internațional, 08.12.2017, 11:50
Programul Descoperă şi cunoaşte
România este un proiect viu, care demonstrează că tinerii participanţi îşi
doresc o colaborare intensificată a declarat, vineri, ministrul pentru Românii
de Pretutindeni, Andreea Păstîrnac. Ea a participat, la Bucureşti, la ceremonia
de închidere a programului Ministerului de resort pentru ediţia 2017 – Descoperă şi cunoaşte România, dedicat în acest an etnicilor români din
Republica Moldova. Este un program care arată că în faţa noastră sunt tineri
care îşi doresc să se apropie de România, aici, la ei acasă, sau în alte părţi
în Uniunea Europeană, a mai spus Păstîrnac. Potrivit acesteia, prima etapa a
programului a inclus o dezbatere despre mass-media în construirea relaţiilor
între comunităţi şi despre rolul noilor platforme de media, al noilor platforme
sociale în marcarea relaţiilor bilaterale şi în construirea profilului
comunităţilor româneşti. Cea de a doua serie a fost dedicată rolului tinerilor
în formarea elitelor politice. A treia şi ultima etapă din acest an a
programului ‘Descoperă şi cunoaşte România’ se referă la colaborarea
sectorială, o paletă de domenii care constituie ansamblul nu doar al unei
relaţii bilaterale, ci ansamblul unor relaţii dedicate comunităţilor istorice,
dar şi noii diaspore emergente. Ministerul pentru Românii de Pretutindeni
doreşte să continue programul pe tot parcursul anului 2018, dedicat
Centenarului Marii Uniri, ediţiile viitoare urmând a se adresa celorlalte
comunităţi româneşti din afara graniţelor.
Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker,
a anunţat, vineri, la
Bruxelles, că au fost înregistrate progrese
suficiente privind negocierile asupra Brexitului, astfel că discuţiile cu
Marea Britanie pot trece la următoarea fază, relateaza BBC.La
rândul său, premierul britanic, Theresa May, a precizat
că Londra şi Bruxellesul au convenit asupra garantării drepturilor cetăţenilor
din UE şi Marea Britanie şi asupra frontierei irlandeze, astfel că discuţiile
pot avansa. Theresa May a mai spus că drepturile
cetăţenilor comunitari care trăiesc în Regatul Unit şi cele al cetăţenilor
britanici din UE-27 vor rămâne neschimbate după ce Regatul Unit va ieşi din UE. Anunţul făcut vineri la Bruxelles îi
vizează şi pe cei 230.000 de români care lucrează în Marea Britanie, care ocupă
locul al treilea ca naţionalitate, după polonezi (916.000) şi irlandezi
(322.000). La 15 decembrie,
Consiliul European trebuie să decidă dacă au fost înregistrate progrese
suficiente privind negocierile, astfel încât discuţiile cu Londra să poată
trece la nivelul următor.
Regele Mihai I al României, decedat, marţi, în
Elveţia, la vârsta de 96 de ani, este comemorat în bisericile din ţară, prin
slujbe speciale, dar şi în Elveţia, unde se desfăşoară ceremonii până la 13
decembrie, când sicriul cu trupul neînsufleţit va fi repatriat. Între timp,
numeroase persoane semnează în cărţile de condoleanţe deschise la Castelul -
regal – Peleş din Sinaia, dar şi la Bucureşti. Guvernul român a declarat doliu
naţional pentru zilele de 14, 15 şi 16 decembrie în memoria Regelui Mihai, care
va fi înhumat pe 16 decembrie, la Curtea de Argeş.
Primul preşedinte al Parlamentului
Republicii Moldova ales în mod democratic, Alexandru Moşanu, s-a stins din
viaţă, la vârsta de 85 de ani. Istoricul şi politicianul Alexandru Moşanu
suferea de o boală incurabilă. Acesta s-a născut pe 19 iulie 1932 în satul Branişte,
judeţul Bălţi. A absolvit Facultatea de Istorie, era membru de onoare al
Academiei Române. În perioada 1990-1998 a fost deputat în Parlamentul
Republicii Moldova şi a deţinut funcţia de preşedinte al Legislativului de la
Chişinău în perioada septembrie 1990 –
februarie 1993. Alexandru Moşanu a fost unul dintre fruntaşii mişcării
de renaştere naţională şi unul dintre fondatorii Frontului Popular. În 1991 a
semnat Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova.