Jurnal românesc – 08.08.2014

Banca Naţională a Romaniei prognozează o inflaţie de 2,2% pentru finalul acestui an şi de 3% pentru sfârşitul anului viitor. Anterior, prognoza anunţată pentru finalul acestui an era de 3,3%. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a explicat că factorii care au influenţat acest proces au fost aprecierea monedei naţionale, scăderea preţurilor de tranzacţionare a certificatelor verzi, dar şi oferta mare de legume. Factorii care au influenţat negativ inflaţia au fost majorarea accizei la carburanţi din luna aprilie şi creşterea cotaţiilor la ţiţei. Pe de altă parte, câştigul salarial mediu net a crescut cu 0,3% în luna iunie, până la 1.687 de lei (380 euro), a anunţat Institutul Naţional de Statistică.

Warning: Trying to access array offset on null in /home/web/rri.ro/public/wp-content/themes/rri/template-parts/content.php on line 98
Mihai Pelin, 08.08.2014, 11:03

Banca Naţională a Romaniei prognozează o inflaţie de 2,2% pentru finalul acestui an şi de 3% pentru sfârşitul anului viitor. Anterior, prognoza anunţată pentru finalul acestui an era de 3,3%. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a explicat că factorii care au influenţat acest proces au fost aprecierea monedei naţionale, scăderea preţurilor de tranzacţionare a certificatelor verzi, dar şi oferta mare de legume. Factorii care au influenţat negativ inflaţia au fost majorarea accizei la carburanţi din luna aprilie şi creşterea cotaţiilor la ţiţei. Pe de altă parte, câştigul salarial mediu net a crescut cu 0,3% în luna iunie, până la 1.687 de lei (380 euro), a anunţat Institutul Naţional de Statistică.

România avea la nivelul anului trecut circa 560 de unităţi care produceau energie verde, a anunţat ministrul Mediului, Attila Korodi. Puterea instalată în unităţile de producţie era de 4.350 MW, iar ponderea energiei electrice din surse regenerabile în consumul total ajunsese la finele anului trecut la 40%. Attila Korodi a mai spus că România şi-a îndeplinit deja ţintele europene impuse pentru 2020 şi se numără printre campionii verzi ai Europei.

Pentru al cincilea an consecutiv, poliţiştii români sunt în misiune pe litoralul din Bulgaria, până la sfârşitul lunii august, pentru a-i ajuta pe cetăţenii români care îşi petrec vacanţa acolo. Ei sunt prezenţi în staţiunile Albena, Nisipurile de Aur şi Balcic. Poliţiştii români au consiliat peste 800 de turişti români, în special prin indicarea unor locuri de interes şi prin furnizarea de informaţii referitoare la prevederile legislative din ţara gazdă. Totodată, în luna iulie, alături de colegii lor bulgari, ei au intervenit în mai multe evenimente, cele mai multe vizând aplanarea unor stări conflictuale, ridicarea de autovehicule parcate ilegal şi soluţionarea unor neînţelegeri legate de operaţiunile de schimb valutar.

Cei mai mulţi dintre români aleg să îşi petreacă vacanţa la mare. Ei preferă să meargă pe litoralul românesc, în Grecia sau Bulgaria. Agenţiile de turism confirmă că patru din cinci români care cumpără vacanţe în străinătate se orientează către o staţiune la mare şi caută ofertele all inclusive. Cei care aleg să meargă în străinătate susţin că sunt atraşi în special de serviciile mai bune de peste hotare, dar şi de calitatea hotelurilor . Conform studiilor, 22% dintre români nu au ajuns vreodată pe litoralul românesc al Mării Negre, iar peste jumătate din populaţie nu a fost pe litoralul românesc în ultimii zece ani. Gradul de satisfacţie faţă de serviciile hoteliere din România este unul moderat, mai puţin de jumătate declarându-se satisfăcuţi.

O hotărâre recentă a Curţii Europene de Justiţie oferă o şansă în plus românilor care sunt executaţi silit de băncile la care au datorii. Instanţa de la Luxemburg a decis că datornicii ar trebui să poată ataca decizia de executare silită, dacă în contract există clauze abuzive, care au dus la scumpirea creditului. Decizia Curtii Europene arată că şi în România o prevedere din Codul de Procedură Civilă încalcă legislatia europeana pentru că dă numai băncii posibilitatea sa faca apel în cazul executarii silite, nu şi clientului executat. Instantele din statele UE vor trebui sa tina cont de decizia Curtii europene atunci când judecă asfel de cazuri şi să accepte suspendarea executării silite, dacă oamenii reclamă clauze abuzive în contractul cu banca.