Jurnal românesc – 08.07.2020

Sorin Iordan, 08.07.2020, 11:18

MAE arată că,
prin Ambasada României la Viena, s-a autosesizat în urma informaţiilor apărute
în presa locală referitoare la identificarea unui focar de COVID-19 în oraşul
Linz şi că, în cadrul demersurilor efectuate pentru obţinerea de informaţii
privind existenţa unor cetăţeni români printre cei infectaţi, a făcut apel la
sprijin şi din partea mediului asociativ românesc din zonă. Ministerul le
reaminteşte românilor din Austria că pot solicita asistenţă consulară la
numerele de telefon ale Ambasadei României la Viena 0043 1503 2465, 0043 1505
2381 şi la numărul de urgenţă al misiunii diplomatice la Viena 0043 6991 172 60
27.

Şeful Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Ovidiu
Burdușa, a efectuat, zilele trecute, o vizită de lucru în Franța, unde a avut
întâlniri cu mediul asociativ românesc, cu reprezentanți ai clerului și cu
autoritățile locale. Secretarul de stat şi-a început vizita în regiunea
Bretania, ocazie cu care s-a întâlnit cu membrii asociaţiilor româneşti din
Saint Brieuc şi Loudéac, precum şi cu reprezentanţi ai municipalităţii.
Oficialul român a apreciat inițiativele mediului asociativ, interesul față de
finanțările oferite de DRP şi deschiderea primarului din Loudéac, Bruno Le
Bescaut, față de comunitatea românească prin punerea la dispoziția
conaţionalilor a unui spațiu pentru oficierea slujbelor religioase.

Vizita a
continuat la Rennes, unde delegaţia a participat la Sfânta Liturghie de la
Parohia Ortodoxă Română Sfinții Părinți Ioachim și Ana, şi s-a încheiat la
Paris, unde au avut loc întrevederi cu reprezentanți ai comunității românești,
asociații, studenți și reprezentanți ai cultelor din capitala franceză. Şeful
DRP le-a vorbit românilor despre proiectele iniţiate de Departament și despre
criza sanitară provocată de pandemia de COVID-19. Vizita în Franţa vine în continuarea
deplasărilor pe care Ovidiu Burduşa le-a efectuat în luna iunie în Grecia şi
Austria cu scopul de a se informa asupra problemelor cu care se confruntă
românii din diaspora şi de a găsi soluţii eficiente pentru acestea.

Punctul de trecere a frontierei româno-moldovene Stânca-Costeşti, ce
asigură legătura între judeţul Botoşani şi raionul Râşcani, a fost redeschis în
baza unei decizii adoptate de autorităţile vamale şi de frontieră ale Republici
Moldova. Traficul prin această vamă a fost deschis atât pentru transportatorii
de mărfuri, cât şi pentru călători, cu respectarea, însă, a unor restricţii
impuse ca urmare a evoluţiei pandemiei de COVID-19. În prezent, la graniţa
României cu Republica Moldova sunt operaţionale 7 puncte de trecere a
frontierei.

Nuvela L’altra forma dell’amore de Corina Ardelean va fi
prezentată pe 9 iulie pe pagina de Facebook a Accademiei di Romania din Roma,
în cadrul proiectului Europa într-un cerc literar. Întâlniri cu scriitori
europeni contemporani. Autoarea este câștigătoarea Premiului Special Slow
Food-Terra Madre din cadrul celei de-a 15-a ediții a Concursului Literar
Național Lingua Madre organizat anul acesta la Salonul
Internațional de Carte de la Torino. La întâlnirea organizată de Accademia di
Romania va participa şi inițiatoarea și coordonatoarea concursului Lingua
Madre, Daniela Finocchi.

Corina Ardelean s-a născut în 1970 în Șimleu
Silvaniei şi a publicat prima sa carte, Parfumul amintirilor
înghețate, în 2017. Un an mai târziu a lansat romanul
Melastalgia. Proiectul Europa într-un cerc literar. Întâlniri
cu scriitori europeni contemporani este realizat de Biblioteca Europeană
din Roma în parteneriat cu cluster EUNIC Roma şi cu Concursul Literar Național
Lingua Madre din Torino. Manifestarea se desfășoară până pe 19
noiembrie şi prezintă scriitori din 11 țări europene.

Grădina poeților dispăruți, un spectacol digital live
susținut de poetul și artistul Mugur Grosu împreună cu poetul Sorin Despot și
artista Corina Cimpoieru, va fi difuzat pe 15 iulie pe pagina de Facebook a
reprezentanței Institutului Cultural Român de la Bruxelles. Artiștii propun
publicului internațional un spectacol tribut prin care extrase din versurile
operelor a 27 de poeți români formează un corp comun, un poem-organism ce va
respira prin muzică, evenimente coregrafice și vizuale, într-un conținut
artistic interactiv.

Anul acesta, Mugur Grosu a început o instalație
neobișnuită, de artă vie: o colecție de nano-grădini, cu flori crescute în
sticle învelite cu versurile a 27 de poeți români dispăruți în ultimul sfert de
veac. Fiecare nano-grădină a fost sau urmează să fie oferită în grija unui
iubitor de poezie. Primele poeme-flori au ajuns în grija altor poeți, precum
Daniela Luca, Miruna Vlada, Claudiu Komartin sau Sorin Despot. Până acum,
numărul custozilor acestor grădini-poezii a ajuns la 10.