Jurnal românesc – 08.04.2021
Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, aflat în vizită oficială în
Italia, a participat la o videoconferinţă cu şefii oficiilor consulare ale
României de la Bari, Trieste, Bologna, Torino, Catania, Milano şi secţia
consulară a Ambasadei la Roma. Discuţiile au vizat activitatea consulară din
Italia şi s-au concentrat pe identificarea de soluţii în sprijinul celei mai
numeroase comunităţi româneşti din străinătate. Bogdan Aurescu a declarat că
reforma serviciilor consulare constituie o prioritate zero a
conducerii ministerului, în vederea înlesnirii accesului românilor la servicii
şi îmbunătăţirii calităţii şi condiţiilor de procesare a acestora. Şeful
diplomaţiei române a vorbit şi despre adoptarea şi implementarea noii proceduri
privind organizarea consulatelor itinerante. El a amintit că, la 1 aprilie, a
fost lansată în consultare publică prima formă a Planului privind organizarea a
63 de consulate mobile în acest an. Aurescu a vorbit şi despre digitalizarea şi
debirocratizarea procesului de furnizare a serviciilor consulare prin care se
urmăreşte reducerea semnificativă a prezenţei fizice în sediile misiunilor
diplomatice şi oficiilor consulare. La rândul lor, şefii oficiilor consulare au
prezentat problemele cu care se confruntă cetăţenii români din Italia în
context pandemic şi au făcut propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii, precum
amenajarea sau relocarea sediilor oficiilor consulare acolo unde este cazul.
Peste 1,2 milioane de români se estima că trăiau în Italia înainte de începutul
pandemiei de COVID-19.
Sorin Iordan, 08.04.2021, 11:22
Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, aflat în vizită oficială în
Italia, a participat la o videoconferinţă cu şefii oficiilor consulare ale
României de la Bari, Trieste, Bologna, Torino, Catania, Milano şi secţia
consulară a Ambasadei la Roma. Discuţiile au vizat activitatea consulară din
Italia şi s-au concentrat pe identificarea de soluţii în sprijinul celei mai
numeroase comunităţi româneşti din străinătate. Bogdan Aurescu a declarat că
reforma serviciilor consulare constituie o prioritate zero a
conducerii ministerului, în vederea înlesnirii accesului românilor la servicii
şi îmbunătăţirii calităţii şi condiţiilor de procesare a acestora. Şeful
diplomaţiei române a vorbit şi despre adoptarea şi implementarea noii proceduri
privind organizarea consulatelor itinerante. El a amintit că, la 1 aprilie, a
fost lansată în consultare publică prima formă a Planului privind organizarea a
63 de consulate mobile în acest an. Aurescu a vorbit şi despre digitalizarea şi
debirocratizarea procesului de furnizare a serviciilor consulare prin care se
urmăreşte reducerea semnificativă a prezenţei fizice în sediile misiunilor
diplomatice şi oficiilor consulare. La rândul lor, şefii oficiilor consulare au
prezentat problemele cu care se confruntă cetăţenii români din Italia în
context pandemic şi au făcut propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii, precum
amenajarea sau relocarea sediilor oficiilor consulare acolo unde este cazul.
Peste 1,2 milioane de români se estima că trăiau în Italia înainte de începutul
pandemiei de COVID-19.
Şase candidaţi propuşi pentru funcţiile de ambasadori ai României în
străinătate au primit avize favorabile din partea comisiilor parlamentare
reunite de politică externă şi pentru comunităţile de români din afara ţării.
Între aceştia s-au aflat Emil Hurezeanu, propus ambasador în Austria, şi
Adriana-Loreta Stănescu, care îl va înlocui pe acesta la Berlin. Emil Hurezeanu
a condus reprezentanţa diplomatică a României în Germania din 2015, iar
Adriana-Loreta Stănescu a ocupat din 2017 până prezent funcţia de director
general al Departamentului pentru Relaţii cu Vecinătatea Estică din Centrala
Ministerului Afacerilor Externe. Ceilalţi patru candidaţi avizaţi pozitiv au
fost Ovidiu Dranga, propus ambasador în Japonia, Floricel-Paul Mocanu în Chile,
Laurenţiu Mihai-Ştefan în Irlanda şi Mugurel-Ioan Stănescu în Kuwait. Ovidiu
Dranga a fost din 2013 până anul acesta ambasador al României în Polonia,
Floricel-Paul Mocanu a activat în Centrala MAE de la Bucureşti, Laurenţiu-Mihai
Ştefan este din 2015 consilier prezidenţial pentru politică internă, iar
Mugurel-Ioan Stănescu activează în cadrul Ambasadei României la Tokyo. În
ultima perioadă, membrii celor comisiilor de resort din Senat şi Camera
Deputaţilor au audiat şi au acordat avize favorabile altor 13 candidaţi propuşi
pentru fotoliile de ambasadori ai României în străinătate.
Secretarul de stat al Departamentului pentru Românii de
Pretutindeni, Oana Ursache, a avut o întrevedere online cu membri ai mediului
asociativ din Austria, la care au participat şi ambasadorul României la Viena,
Bogdan Mazuru, și consilierul de stat al Departamentului pentru Relația cu
Românii din afara Granițelor, Sandra Pralong. Ambasadorul român a prezentat specificul
comunității românești din zonă, despre care a spus că este mobilă, în creștere
şi cu legături strânse cu România. Şefa DRP a vorbit despre proiectele pe care
instituţia le lansează în acest an precum și despre posibilitatea organizării
unor evenimente viitoare destinate românilor din afara granițelor, între care
Ziua porților deschise pentru diaspora. Potrivit Departamentului,
în cadrul întâlnirii s-a vorbit şi despre nevoia înființării de noi centre
comunitare itinerante și a unei platforme online pentru comunitățile de români
din străinătate. De la preluarea mandatului, Oana Ursache a mai avut consultări
şi cu reprezentanţi ai diasporei româneşti din Germania, Spania, Franţa şi
Portugalia, precum şi cu cei ai comunităţilor istorice din jurul României.
Reprezentanţa la Londra a Institutului Cultural Român a lansat pe
pagina sa de Facebook o serie de evenimente dedicate scriitorului Liviu
Rebreanu. Programul manifestării se întinde pe zece zile și este prilejuit de
lansarea, la 8 aprilie, a traducerii în limba engleză a romanului Ciuleandra.
Pe 11 aprilie este programată proiecția filmului Ciuleandra, în
regia lui Sergiu Nicolaescu, propunerea României la premiile Oscar din 1985. Pe
13 aprilie va avea loc o prelegere susținută de etnocoreologul Cristian Mușa de
la Institutul de Etnografie și Folclor Constantin Brăiloiu, care va
vorbi despre simbolismul dansului Ciuleandra. Pe 14 aprilie, va fi prezentată
Casa memorială Liviu și Fanny Rebreanu din cadrul Muzeului Național
al Literaturii Române, iar pe 16 aprilie, va fi difuzat spectacolul
Pădurea spânzuraților produs de Teatrul Național București, în
regia lui Radu Afrim. Piesa va avea subtitrare în limba engleză şi va putea fi
vizionată timp de 48 ore exclusiv în Marea Britanie.
