Jurnal românesc – 08.02.2023
Alţi 13 cetăţeni români au fost aduşi în ţară din Turcia cu o aeronavă militară, informează Ministerul Afacerilor Externe. Din grup fac parte o mamă cu doi copii, precum şi nouă studenţi şi profesorul coordonator. Ei au fost preluaţi din oraşul Adana şi au ajuns la Bucureşti noaptea trecută. Cei nouă studenţi şi profesorul coordonator erau cazaţi la un hotel din localitatea Kahramanmaraş. Acest grup se adaugă celor opt cetăţeni români şi doi cetăţeni polonezi repatriaţi la 6 februarie, după cutremurele de 7,8 şi reepectiv 7,5 grade pe scara Richter care au făcut mii de morţi şi zeci de mii de răniţi în sudul Turciei şi nordul Siriei. MAE arată că la nivelul Ambasadei României la Ankara mai sunt în atenţie situaţiile a două grupuri de studenţi Erasmus, precum şi alte solicitări punctuale de sprijin. Este vorba de un grup compus din nouă cetăţeni români aflat în Kayseri şi de un alt grup alcătuit din şapte studenţi, aflat în Malatya, zonă puternic afectată în urma seismelor. Personalul ambasadei este în dialog cu aceştia pentru identificarea unei soluţii de repatriere. Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei ţării noastre la Ankara +90 312 447 79 45 şi +90 312 447 79 40, iar pentru situaţii de urgenţă au la dispoziţie linia telefonică specială +90 532 318 17 26.
Sorin Iordan, 08.02.2023, 11:00
Alţi 13 cetăţeni români au fost aduşi în ţară din Turcia cu o aeronavă militară, informează Ministerul Afacerilor Externe. Din grup fac parte o mamă cu doi copii, precum şi nouă studenţi şi profesorul coordonator. Ei au fost preluaţi din oraşul Adana şi au ajuns la Bucureşti noaptea trecută. Cei nouă studenţi şi profesorul coordonator erau cazaţi la un hotel din localitatea Kahramanmaraş. Acest grup se adaugă celor opt cetăţeni români şi doi cetăţeni polonezi repatriaţi la 6 februarie, după cutremurele de 7,8 şi reepectiv 7,5 grade pe scara Richter care au făcut mii de morţi şi zeci de mii de răniţi în sudul Turciei şi nordul Siriei. MAE arată că la nivelul Ambasadei României la Ankara mai sunt în atenţie situaţiile a două grupuri de studenţi Erasmus, precum şi alte solicitări punctuale de sprijin. Este vorba de un grup compus din nouă cetăţeni români aflat în Kayseri şi de un alt grup alcătuit din şapte studenţi, aflat în Malatya, zonă puternic afectată în urma seismelor. Personalul ambasadei este în dialog cu aceştia pentru identificarea unei soluţii de repatriere. Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei ţării noastre la Ankara +90 312 447 79 45 şi +90 312 447 79 40, iar pentru situaţii de urgenţă au la dispoziţie linia telefonică specială +90 532 318 17 26.
Ministerul de Externe transmite că dezaprobă ferm comentariile preşedintelui Comisiei pentru politică externă din Parlamentul Ungariei (…) privind pretinsa îngrădire de către România a dreptului arborării drapelului aşa-zisului ţinut secuiesc. În acest context, ambasadorul Ungariei la Bucureşti a fost convocat la sediul MAE român, din dispoziţia ministrului Bogdan Aurescu, pentru a i se comunica poziţia părţii române. Ministerul Afacerilor Externe subliniază faptul că ordinea de drept din România consacră dreptul persoanelor aparţinând tuturor celor 20 de minorităţi naţionale de a-şi folosi însemnele specifice în privat, precum şi în public, în cadrul unor manifestări culturale şi religioase specifice. În ceea ce priveşte însemnul aşa-numitului ţinut secuiesc, în România nu există nicio unitate administrativ-teritorială cu această denumire şi deci nici îndreptăţirea la vreun însemn oficial specific, precizează Bucureştiul. Partea română precizează că orice autoritate administrativ-teritorială din România are dreptul de a-şi stabili propriile însemne, care trebuie să fie reprezentative pentru ansamblul populaţiei rezidente în acea unitate administrativ-teritorială. MAE român face apel la oficialii maghiari să acţioneze cu responsabilitate în logica relaţiei strategice dintre cele două state şi în beneficiul tuturor cetăţenilor români şi ungari indiferent de etnie.
Ambasadorul României în Italia, Gabriela Dancău, s-a întâlnit cu ministrul afacerilor interne italian, Matteo Piantedosi, cu care a discutat despre cooperarea bilaterală în domeniul afacerilor interne, precum şi despre subiecte de interes comun aflate pe agenda europeană. Diplomatul român a transmis mulţumiri pentru sprijinul constant al Italiei faţă de aderarea României la Spaţiul Schengen şi a arătat că ţara noastră a îndeplinit încă din 2011 toate angajamentele şi criteriile necesare şi că realizarea acestui obiectiv este atât în beneficiul cetăţenilor români, cât şi al celor europeni. Dancău a subliniat, totodată, importanţa consolidării cooperării în domeniul afacerilor interne, prin utilizarea tuturor instrumentelor disponibile, îndeosebi prin prisma numeroasei comunităţi de cetăţeni români din Italia, pe care o vede ca un catalizator al relaţiei bilaterale. Potrivit reprezentanţei diplomatice, ministrul italian a apreciat nivelul excelent al colaborării româno-italiene, atât în plan bilateral, cât şi european, şi l-a descris drept un model de succes şi bune practici în cooperarea poliţienească. Aproximativ 1,2 milioane de români trăiau în Italia în 2020, potrivit Institutului Naţional de Statistică de la Roma.
Ambasada României în Italia, în parteneriat cu Accademia di Romania la Roma, lansează la 9 februarie o nouă ediţie a proiectului Serile Acasă ale Ambasadei, ce o va avea ca invitată pe scriitoarea de origine română Cristina Stănescu. Aceasta va prezenta publicului ultimul său roman intitulat Linia vieţii, publicat de editura SEM din Milano în mai 2022. Cristina Stănescu s-a născut la Milano şi este licenţiată în filosofie. Este jurnalistă, scriitoare, bloger, editorialist şi expert în istoria Familiei Regale a Marii Britanii. Începând din 1995, se ocupă de afaceri externe, actualitate şi modă în cadrul grupului de televiziune Mediaset. Primul său roman, Când frunzele râd, a fost lansat în 2019. Proiectul Serile Acasă ale Ambasadei este dedicat comunităţii de români din Italia şi prietenilor României şi urmăreşte să aducă mai aproape de cetăţeni personalităţi române consacrate şi să-i promoveze pe scriitorii şi artiştii români din Italia.
