Jurnal românesc – 07.12.2020
Peste 265.000 de români din afara graniţelor au votat la alegerile
parlamentare desfăşurate în weekend, transmite Ministerul de Externe.
Instituţia arată că prezenţa la vot peste hotare a fost de peste două ori mai
mare decât la scrutinul legislativ din 2016, când au votat circa 106.000 de
conaţionali din diaspora. Din totalul celor care şi-au ales reprezentanţii în
Paralment, aproximativ 21.000 au folosit opţiunea votului prin corespondenţă.
MAE precizează că procesul electoral a decurs în condiţii bune şi că nu a fost
necesară prelungirea votării după ora locală 21.00.
Sorin Iordan, 07.12.2020, 10:33
Peste 265.000 de români din afara graniţelor au votat la alegerile
parlamentare desfăşurate în weekend, transmite Ministerul de Externe.
Instituţia arată că prezenţa la vot peste hotare a fost de peste două ori mai
mare decât la scrutinul legislativ din 2016, când au votat circa 106.000 de
conaţionali din diaspora. Din totalul celor care şi-au ales reprezentanţii în
Paralment, aproximativ 21.000 au folosit opţiunea votului prin corespondenţă.
MAE precizează că procesul electoral a decurs în condiţii bune şi că nu a fost
necesară prelungirea votării după ora locală 21.00.
Cea mai mare prezenţă la
vot în diaspora a fost înregistrată în Italia, unde peste 48.000 de români s-au
prezentat la urne. Ei au fost urmaţi de conaţionalii din Republica Moldova
(peste 37.500), din Spania (peste 33.500), Marea Britanie (peste 31.500),
Germania (în jur de 30.000) şi din Franţa (circa 11.700). 748 de secţii de
votare au fost înfiinţate în afara României pentru acest scrutin, cele mai
multe în Spania (140), Italia (137) şi Germania (61).
MAE subliniază că numărul
secţiilor organizate pentru parlamentarele din acest an a fost cu 31 mai mare
decât cel din 2016, când în diaspora românii au votat în 417 secţii. Totodată,
pentru acest scrutin, conaţionalii din străinătate au avut la dispoziţie două
zile pentru a-i alege pe cei 2 senatori şi 4 deputaţi care îi vor reprezenta în
Parlamentul de la Bucureşti.
Cetăţenii care vin din România sau care au tranzitat-o cu 14 zile
înainte de a se prezenta la frontiera italiană pot intra pe teritoriul Italiei
doar cu dovada unui test COVID-19 negativ sau, în lipsa acesteia, cu obligaţia
de a se autoizola timp de două săptămâni, informează ministerul român de
Externe. MAE precizează că autorităţile italiene nu au stabilit, până la acest
moment, un format standard al adeverinţei care atestă rezultatul negativ, drept
pentru care recomandă ca documentul să fie redactat în limba italiană sau
engleză.
Exceptaţi de la aceste restricţii sunt echipajele mijloacelor de
transport, oamenii care se deplasează dinspre şi către San Marino şi Vatican,
cei care intră în Italia pentru a muncii în regim reglementat de protocoale
speciale de siguranţă, sportivii şi artiştii care participă la competiţii sau
expoziţii, persoanele care intenţionează o şedere de scurtă durată, cu
obligaţia de a părăsi teritoriul italian în maximum 5 zile, cei care
tranzitează Italia la bordul unui vehicul privat, cu obligaţia de a părăsi
peninsula în maximum 36 de ore, medicii şi asistenţii medicali, lucrătorii
transfrontalieri, elevii şi studenţii care învaţă în alt stat şi se întorc
regulat în Italia, diplomaţii, militarii şi poliţiştii. Măsurile adoptate de
guvernul de la Roma rămân în vigoare până pe 15 ianuarie 2021.
Românii pot
solicita asistenţă din partea Ambasadei României la Roma şi a Consulatelor
Generale la Milano, Torino, Trieste, Bari, Bologna şi Catania. Datele de
contact ale acestora se găsesc pe site-ul mae.ro.
Expoziția în aer liber Memoriile Cetății. Trei ani de
intervenții artistice în cartierele Timișoarei este deschisă în spațiul
exterior al Institutul Cultural Român de la Varșovia şi al Ambasadei ţării
noastre în Polonia. Realizată împreună cu Asociația Timișoara Capitală
Europeană a Culturii, manifestarea reuneşte 21 de planșe de mari dimensiuni,
care prezintă prin imagine şi text demersurile socio-artistice realizate în
oraşul de pe Bega, menite să-l transforme cultural și să-l pregătească pentru
momentul 2023.
În 2016, Timișoara a câștigat titlul de Capitală Culturală Europeană
2021, însă pandemia de COVID-19 a dus la amânarea evenimentelor pentru 2023.
Expoziția de la Varșovia își propune să prezinte produsele culturale create în
perioada 2018-2020, cu accent pe arta stradală și muralurile care spun istoria
și specificul orașului. Proiectul are în vedere crearea un traseu de street art
în Timișoara. Memoriile Cetății a ajuns anul acesta la a 3-a
ediție. În 2018, a avut ca temă Centenarul Marii Uniri, iar anul trecut,
Revoluția. Expoziţia poate fi vizitată până pe 28 februarie 2021.
Sezonul al 2-lea al seriei teatrale Scena Digitală,
program lansat de reprezentanța la New York a Institutului Cultural Român, a
continuat cu spectacolul Richard al III-lea, de William Shakespeare, produs de
Teatrul Maghiar de Stat din Cluj Napoca în regia lui Gabor Tompa. Pănă pe 16
decembrie, seria prezintă online 10 spectacole realizate de Radu Afrim, Gianina
Cărbunariu, Alexandru Dabija, Victor Ioan Frunză, Radu-Alexandru Nica, Bobi
Pricop, Gábor Tompa, Konrad Dworakowski şi Verena Koch produse de Teatrele
Naționale din Sibiu, Cluj-Napoca, Târgu-Mureș, de Centrul de proiecte culturale
al municipiului București ARCUB, Teatrul pentru copii și tineret
Luceafărul din Iași și Teatrul Evreiesc de Stat. Toate piesele sunt
prezentate în limba română sau maghiară cu subtitrare în limba engleză și sunt
difuzate, ca premiere online, pe pagina de Facebook a ICR New York.
