Jurnal românesc – 07.12.2017
Până pe 10
decembrie, vor avea loc, în fiecare seară, slujbe religioase la reşedinţa
regelui Mihai din Elveţia, acolo unde fostul suveran şi-a petrecut mare parte
din exil şi unde s-a stins din viaţă, a anunţat Casa Regală. În ţară, românii
continuă să aducă flori şi să aprindă
lumânări în faţa fostului palat regal din Bucureşti şi la palatul Elisabeta,
reşedinţa din capitală a regelui Mihai. Trupul neînsufleţit al fostului suveran
va fi repatriat miercuri, 13 decembrie şi va fi depus la Castelul Peleş de la
Sinaia. Apoi, va fi transportat la Bucureşti, la Palatul Regal. Funeraliile vor
avea loc sâmbătă, 16 decembrie, la Curtea de Argeş (sud), unde sunt
înmormântaţi toţi regii României. Guvernul de la Bucureşti a stabilit că pe 14,
15 şi 16 decembrie vor fi zile de doliu naţional. Luni, pe 11 decembrie,
Camerele reunite ale Parlamentului României vor omagia personalitatea fostului
suveran în cadrul unei şedinţe solemne. Rege între 1940 şi 1947, Mihai I s-a
stins din viaţă, marţi, la vârsta de 96 de ani, la reşedinţa sa din Elveţia.
Daniela Budu, 07.12.2017, 12:08
Până pe 10
decembrie, vor avea loc, în fiecare seară, slujbe religioase la reşedinţa
regelui Mihai din Elveţia, acolo unde fostul suveran şi-a petrecut mare parte
din exil şi unde s-a stins din viaţă, a anunţat Casa Regală. În ţară, românii
continuă să aducă flori şi să aprindă
lumânări în faţa fostului palat regal din Bucureşti şi la palatul Elisabeta,
reşedinţa din capitală a regelui Mihai. Trupul neînsufleţit al fostului suveran
va fi repatriat miercuri, 13 decembrie şi va fi depus la Castelul Peleş de la
Sinaia. Apoi, va fi transportat la Bucureşti, la Palatul Regal. Funeraliile vor
avea loc sâmbătă, 16 decembrie, la Curtea de Argeş (sud), unde sunt
înmormântaţi toţi regii României. Guvernul de la Bucureşti a stabilit că pe 14,
15 şi 16 decembrie vor fi zile de doliu naţional. Luni, pe 11 decembrie,
Camerele reunite ale Parlamentului României vor omagia personalitatea fostului
suveran în cadrul unei şedinţe solemne. Rege între 1940 şi 1947, Mihai I s-a
stins din viaţă, marţi, la vârsta de 96 de ani, la reşedinţa sa din Elveţia.
Numărul
persoanelor din Republica Moldova care solicită să devină cetăţeni români şi al
celor care obţin cetăţenia şi depun jurământul de credinţă faţă de România a
crescut semnificativ – a declarat, pentru agenţia de presă AGERPRES, consulul
general al României la Bălţi, Mihai Baciu. Potrivit acestuia, numărul
solicitărilor la Consulatul României la Bălţi, care deserveşte municipiul Bălţi
şi 17 raioane, a înregistrat o creştere importantă după eliminarea taxelor
consulare. Diplomatul român susţine că, săptămânal, 400 – 500 de cetăţeni
moldoveni depun jurământul de credinţă obligatoriu la obţinerea cetăţeniei
române. Populaţia din Bălţi şi din raioanele limitrofe deservită de Consulatul
României este, potrivit consulului general, de aproximativ un milion de
persoane.
Pe de altă
parte, un sondaj efectuat de Asociaţia Sociologilor şi Demograficilor din
Republica Moldova arată că aproximativ 36% din cetăţenii acestui stat susţin
aderarea la UE, în timp ce 42% sunt de părere că republica ar trebui să adere
la Uniunea Euroasiatică. 9% din cei chetionaţi au declarat că preferă ca
Republica Moldova să nu adere la niciunul dintre cele două blocuri. De
asemenea, 61% dintre respondenţi au declarat că nu vor ca statul să adere la
NATO, în timp ce doar 22% au precizat că sunt în favoarea integrării în Alianţa
Nord-Atlantică. În plus, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri
parlamentare, acestea ar fi câştigate în mod categoric de către Partidul
Socialiştilor din Republica Moldova, care este creditat de aproximativ 35%
dintre cetăţeni. Dintre politicieni, de cea mai mare popularitate se bucură
Igor Dodon, el fiind urmat de Maia Sandu şi de premierul Pavel Filip. Sondajul
a fost efectuat în 79 de localităţi de pe teritoriul Republicii Moldova, cu
excepţia regiunii transnistrene.
Mărţişorul a
fost inclus în patrimoniul imaterial al UNESCO. Decizia a fost luată la cea
de-a 12-a sesiune a Comitetului interguvernamental de salvgardare a
patrimoniului cultural imaterial, care are loc în Republica Coreea, în perioada
4 – 9 decembrie. Ca stat membru, România are înscrise pe lista UNESCO trei
rezervaţii ale biosferei, precum şi opt situri ale Patrimoniului Mondial. De
asemenea, România are înscrise şase bunuri culturale imateriale pe Lista
reprezentativă a Patrimoniului Mondial Imaterial.
