Jurnal românesc – 07.11.2022
Strategia naţională pentru românii de pretutindeni pentru perioada 2023 – 2026 ar urma să fie propusă spre aprobare Executivului în mai – iunie anul viitor, a anunţat şeful Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Gheorghe Cârciu. Acesta a amintit că, în acest an, pentru prima dată, DRP a fost luat în serios şi a primit 51 milioane lei la rectificarea bugetară. Consilierul de stat al Administraţiei Prezidenţiale, Sandra Pralong, a semnalat necesitatea unei mai bune colaborări între instituţiile statului în sprijinirea românilor de pretutindeni, ca şi adoptarea unei viziuni mai articulate în oferirea unor servicii pentru aceştia.
Sorin Iordan, 07.11.2022, 10:45
Strategia naţională pentru românii de pretutindeni pentru perioada 2023 – 2026 ar urma să fie propusă spre aprobare Executivului în mai – iunie anul viitor, a anunţat şeful Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Gheorghe Cârciu. Acesta a amintit că, în acest an, pentru prima dată, DRP a fost luat în serios şi a primit 51 milioane lei la rectificarea bugetară. Consilierul de stat al Administraţiei Prezidenţiale, Sandra Pralong, a semnalat necesitatea unei mai bune colaborări între instituţiile statului în sprijinirea românilor de pretutindeni, ca şi adoptarea unei viziuni mai articulate în oferirea unor servicii pentru aceştia.
Românii din străinătate reprezintă un atu absolut incalculabil pentru România. Evident, sunt o pierdere, asta nu se pune în discuţie, dar, dacă noi ştim să utilizăm bine acest potenţial de influenţă şi de expertiză, vom fi o ţară care câştigă (…) Românii din străinătate sunt ambasadori. Cu toţii spunem lucrul ăsta, dar facem foarte puţin să-i împuternicim într-adevăr şi să extindem prin ei soft power-ul românesc, a spus Pralong.
La rândul său, fostul ministru al Românilor de Pretutindeni, Natalia Intotero, a făcut un apel pentru reglementarea statutului cadrelor didactice care predau cursurile de limbă, cultură şi civilizaţie în afara ţării. Cred că, printr-un efort comun, putem să ne arătăm unitatea şi respectul pentru munca pe care aceşti oameni o depun în afara graniţelor. În egală măsură, pasul următor ar fi şi acela de a extinde aceste cursuri, a spus Intotero.
Strategia naţională pentru românii de pretutindeni este documentul de politici publice în care se regăsesc obiectivele, direcţiile de acţiune şi măsurile prevăzute pentru perioada 2023 – 2026, adaptate la nevoile curente ale comunităţilor istorice şi ale diasporei de mobilitate, în vederea păstrării, afirmării şi promovării identităţii româneşti.
Cinematografia românească este reprezentată la Festivalul Internațional de Film de la Salonic, ce se desfăşoară până pe 13 noiembrie. Pelicula Oameni de treabă, în regia lui Paul Negoescu, va fi proiectată în data de 8 noiembrie în cadrul competiţiei internaţionale, iar filmul lui Mihai Mincan Spre nord va fi proiectat în cadrul secțiunii Balkan Survey, în data de 9 noiembrie. La aceeași secțiune va mai participa și filmul Metronom regizat de Alexandru Belc. La secțiunea scurtmetraje Balkan Shorts au fost selectate filmele Potemkiniștii de Radu Jude, Cum se întinde un nor spre altul de Iulian Daniel Popa și Fragmentări de Miruna Minculescu și Katalin Varga. De asemenea, rezigorii Mihai Mincan, Paul Negoescu și Alexandru Belc susţin prelegeri despre propria filmografie. Anual, programul Festivalului Internațional de Film de la Salonic include retrospective de autor pentru cineaști importanți și evenimente conexe, precum masterclass-uri, expoziții, concerte live și ateliere.
Expoziția Unde eşti? a artistei plastice Florentina Voichi a fost deschisă la galeria Institutului Cultural Român de la Lisabona. Sunt expuse 16 lucrări de pictură realizate în perioada 2021-2022. Florentina Voichi s-a născut la Craiova, în 1953. A absolvit Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu din București. Din 1991, este membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România. Trăiește și lucrează în București. După absolvirea facultății, a participat la expoziții individuale și de grup. În 2020, a participat la Bienala Internațională de Artă Contemporană de la Cerveira, în Portugalia. În 2007, a publicat volumul Cartea Pictorei. Expoziţia Unde eşti? rămâne deschisă până la 24 februarie 2023.
Institutul Cultural Român, în parteneriat cu editura canadiană La Peuplade, organizează un turneu de prezentare în Franța și Belgia a traducerii în limba franceză a romanului Ioșca de Cristian Fulaș. Traducerea a fost realizată de Florica și Jean-Louis Courriol, iar cartea, cu un prim tiraj de 5.000 de exemplare, urmează să fie distribuită în Canada, Franța, Belgia și Elveția. La 3 noiembrie, Cristian Fulaș a susţinut o prelegere literară la Bordeaux. În perioada 4-6 noiembrie, a prezentat traducerea în cadrul celei de-a 6-a ediţii a Festivalului Natură nomadă, organizat la Nantes. Turneul mai include prelegeri la sediul ICR Paris şi la librăria pariziană Texture, până pe 8 noiembrie, o întâlnire cu publicul la librăria internaţională Librebooks din Bruxelles, pe 9 noiembrie, pentru ca totul să se încheie cu o prelegere literară la librăria Michel Descours din Lyon, pe 10 noiembrie. Cristian Fulaș a debutat în 2015 cu Fâșii de rușine, volum care a primit numeroase distincţii şi care a fost tradus în 8 limbi. A mai scris Jurnal de debutant, După plâns, Cei frumoși și cei buni şi Povestea lui Dosoftei. Cristian Fulaș activează şi ca traducător şi a tradus aproximativ 50 de titluri din engleză, italiană și franceză.