Jurnal românesc – 07.06.2019
Prim-ministrul
Viorica Dăncilă s-a întâlnit cu ambasadorul Germaniei, Cord Meier-Klodt, cu
care a discutat despre relațiile germano-române, transmite Guvernul într-un
comunicat de presă. Cei doi oficiali au abordat şi rolul minorității germane
din România și al comunității românești din Germania ca importante punți de
legătură între cele două țări. Viorica Dăncilă a arătat că, în curând, se va
desfășura o nouă sesiune a Comisiei Mixte pentru Etnicii Germani din România,
un instrument pe care l-a catalogat drept important în consolidarea cooperării
bilaterale. Diplomatul german a apreciat la rându-i modul în care se derulează
Președinția Rotativă a Consiliului Uniunii Europene precum și dorința
premierului de a întări parcursul european al României.
Sorin Iordan, 07.06.2019, 11:25
Prim-ministrul
Viorica Dăncilă s-a întâlnit cu ambasadorul Germaniei, Cord Meier-Klodt, cu
care a discutat despre relațiile germano-române, transmite Guvernul într-un
comunicat de presă. Cei doi oficiali au abordat şi rolul minorității germane
din România și al comunității românești din Germania ca importante punți de
legătură între cele două țări. Viorica Dăncilă a arătat că, în curând, se va
desfășura o nouă sesiune a Comisiei Mixte pentru Etnicii Germani din România,
un instrument pe care l-a catalogat drept important în consolidarea cooperării
bilaterale. Diplomatul german a apreciat la rându-i modul în care se derulează
Președinția Rotativă a Consiliului Uniunii Europene precum și dorința
premierului de a întări parcursul european al României.
Direcţia
Naţională Anticorupţie va ancheta problemele apărute la votul din străinătate
pentru Parlamentul European şi referendumul
pe probleme de justitie din 26 mai. Procurorii DNA au preluat
cercetările de la Parchetul General care şi-a declinat competenţa în acest
dosar în care au fost depuse aproape 50 de sesizări în care se vorbeşte despre
obstrucţionarea votului. Potrivit Biroului Electoral Central, 376.925 de voturi
valabile au fost înregistrate în diaspora la scrutinul din 26 mai, însă mii de
români nu au apucat să-şi exercite dreptul de vot din cauza aglomeraţiei. Nu
este pentru prima dată când procurorii DNA au în lucru o speţă privind votul în
diaspora. S-a întâmplat şi după scrutinul prezidenţial din 2014, când oamenii
au stat ore întregi la cozi la secţiile din străinătate şi mulţi dintre ei nu
au putut vota. Dosarul respectiv a fost însă clasat anul trecut. Poziţia Ministerului
Afacerilor Externe este că la secţiile din diaspora s-a făcut turism electoral.
Au existat acţiuni coordonate de aducere la vot a unui număr mare de
cetăţeni cu 5 – 6 autocare sau maşini, ceea ce ducea în mod automat la o
presiune majoră asupra secţiilor de votare sau influenţau deciziile
alegătorilor, se arată într-un comunicat al MAE. Ministerul a propus vot
anticipat prelungit (timp de 7 zile înainte de închiderea procesului electoral)
pentru a elimina orice formă de birocratizare care ar putea să îngreuneze
procesul de votare în străinătate.
Majoritatea
elevilor care aparțin minorităților naționale își doresc să păstreze educația
în limba maternă, indică un sondaj de opinie realizat de sociologi ucraineni în
școlile din regiunile Cernăuți și Transcarpatia, din Ucraina, informează
Agenția BucPress. Rezultatele cercetării sociologice au fost prezentate în
cadrul unei mese rotunde, care a avut loc la Universitatea Națională Iuri
Fedkovici din Cernăuți şi la care au participat reprezentanții
direcțiilor regionale și raionale de învățământ, reprezentanții mediului asociativ românesc şi
directori de școli cu predare în limba română. Potrivit sondajului, realizat de
o echipă de cercetători, coordonată de prof. univ. Svitlana Șciudlo, în cadrul
unui proiect susținut de Guvernul Finlandei, majoritatea părinților elevilor
români au declarat că își doresc o mai bună cunoaștere a limbii ucrainene de
către copiii lor, însă cu păstrarea și dezvoltarea limbii materne în sistemul
de educație. Totodată, a reieşit faptul că tot mai mulți elevi învață limba
ucraineană pentru a susține cu succes testarea finală, și nu pentru a o utiliza
în viața de zi cu zi. La finalul mesei rotunde au fost formulate o serie de
recomandări autorităților ucrainene, printre care și necesitatea îmbunătățirii
manualelor pentru școlile cu predare în limba română prin implicarea unor
specialiști din România. Discuțiile vor continua la Ujgorod, unde va fi abordat
subiectul învățământului atât în limba română, cât şi în cea maghiară.
Câştigul
salarial mediu nominal net în România a urcat la 3.115 lei în aprilie, în
creştere cu 1,3% faţă de luna martie, informează Institutul Naţional de
Statistică. Cele mai mari salarii au fost înregistrate în IT – 7.192 de lei,
iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte – 1.785 de lei.
Cele mai semnificative creşteri, de 18,9% şi 17,6%, s-au înregistrat în
producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer
condiţionat, respectiv în extracţia de minereuri. Cele mai importante scăderi
au fost în fabricarea produselor din tutun, 37,8%, şi în fabricarea băuturilor,
13,2 procente. În sectorul bugetar, s-au înregistrat uşoare creşteri în
sănătate şi asistenţă socială (+0,9%) şi în administraţie publică (+0,7%). În
învăţământ, câştigul salarial mediu net a scăzut cu 1,7% ca urmare a reducerii
sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice.