Jurnal românesc – 07.02.2023
Opt cetăţeni
români şi doi polonezi, care au solicitat să părăsească de urgenţă Turcia după
cutremurele puternice care au lovit această ţară, au fost aduşi în România cu o
aeronavă militară, informează Ministerul român de Externe. Cei opt români,
cinci studenţi şi trei cadre didactice, se aflau în Adana foarte aproape de
regiunea Gaziantep, unde au fost localizate epicentrele celor două sesisme cu
magnitudinea de 7,8 şi repectiv 7,5 grade pe scara Richter. Ambasada României la
Ankara transmite că a fost notificată de către membri de familie din România cu
privire la situaţia unui alt grup de nouă studenţi români Erasmus, aflaţi în
Kayseri, o zonă mai puţin afectată de cutremure. MAE arată că cinci dintre ei
au solicitat asistenţă în vederea repatrierii. De asemenea, reprezentanţa
diplomatică a fost notificată privind
prezenţa unei românce, mamă a patru copii, care se află în siguranţă, şi a
primit o solicitare de informaţii şi asistenţă ce vizează un cetăţean român
aflat într-un penitenciar din Turcia. Bucureştiul reia recomandarea adresată
românilor aflaţi în zonele afectate de cutremure de a se informa din surse
oficiale despre evoluţia situaţiei de la faţa locului şi de a respecta
instrucţiunile autorităţilor turce. Românii pot solicita asistenţă consulară la
numerele de telefon ale Ambasadei ţării noastre la Ankara +90 312 447 79 45 şi
+90 312 447 79 40, iar pentru situaţii de urgenţă au la dispoziţie linia
telefonică specială +90 532 318 17 26.
Sorin Iordan, 07.02.2023, 10:40
Opt cetăţeni
români şi doi polonezi, care au solicitat să părăsească de urgenţă Turcia după
cutremurele puternice care au lovit această ţară, au fost aduşi în România cu o
aeronavă militară, informează Ministerul român de Externe. Cei opt români,
cinci studenţi şi trei cadre didactice, se aflau în Adana foarte aproape de
regiunea Gaziantep, unde au fost localizate epicentrele celor două sesisme cu
magnitudinea de 7,8 şi repectiv 7,5 grade pe scara Richter. Ambasada României la
Ankara transmite că a fost notificată de către membri de familie din România cu
privire la situaţia unui alt grup de nouă studenţi români Erasmus, aflaţi în
Kayseri, o zonă mai puţin afectată de cutremure. MAE arată că cinci dintre ei
au solicitat asistenţă în vederea repatrierii. De asemenea, reprezentanţa
diplomatică a fost notificată privind
prezenţa unei românce, mamă a patru copii, care se află în siguranţă, şi a
primit o solicitare de informaţii şi asistenţă ce vizează un cetăţean român
aflat într-un penitenciar din Turcia. Bucureştiul reia recomandarea adresată
românilor aflaţi în zonele afectate de cutremure de a se informa din surse
oficiale despre evoluţia situaţiei de la faţa locului şi de a respecta
instrucţiunile autorităţilor turce. Românii pot solicita asistenţă consulară la
numerele de telefon ale Ambasadei ţării noastre la Ankara +90 312 447 79 45 şi
+90 312 447 79 40, iar pentru situaţii de urgenţă au la dispoziţie linia
telefonică specială +90 532 318 17 26.
O echipă de
sprijin din România, formată din 60 de persoane specializate în
căutare-salvare, medici şi asistenţi SMURD şi echipe canine din cadrul Clubul
Câinilor Utilitari, a ajuns în provincia turcă Hatay, într-o localitate de
lângă oraşul Antakia, transmite Inspectoratul General pentru Situaţii de
Urgenţă. Aceasta este prima zonă pe care Autoritatea pentru Gestionarea
Dezastrelor şi a Situaţiilor de Urgenţă din Turcia a ales-o pentru echipa
românească. Salvatorii români au început să construiască baza de operaţii, iar
o echipă cu doi câini de căutare-salvare a executat deja o misiune de
recunoaştere în teren, împreună cu omologii turci. România a răspuns pozitiv
unei solicitări de sprijin formulată de administraţia de la Ankara prin
intermediul Mecanismului de protecţie civilă al Uniunii Europene, ca urmare a
seismelor care au lovit sudul Turciei şi nordul Siriei la 6 februarie şi care
au făcut mii de victime şi au provocat pagube materiale masive.
Ministrul de
Externe, Bogdan Aurescu, a avut convorbiri telefonice cu omologii din Slovacia
şi Luxemburg, Rastislav Kacer, respectiv Jean Asselborn, cu care a discutat
despre procesul de aderare a României la spaţiul Schengen. Şeful diplomaţiei
române le-a transmis celor doi oficiali că România este complet pregătită
şi îndeplineşte toate criteriile necesare, iar aderarea sa va contribui la
consolidarea proiectului european, a securităţii Uniunii, precum şi a Pieţei
Unice. Ministrul Kacer a reiterat susţinerea fermă şi pe deplin
solidară a Republicii Slovace pentru aderarea României la spaţiul
Schengen. La rândul său, Jean Asselborn a dat asigurări că ţara noastră
poate conta pe deplin, în continuare, pe Luxemburg pentru a susţine
obiectivul României de aderare la spaţiul european de liberă circulaţie. MAE
român arată că, în ultima perioadă, Bogdan Aurescu a avut discuţii cu mai mulţi
miniştri de Externe sau de Afaceri Europene şi a primit reconfirea sprijinului
din partea a 21 de state membre ale UE şi ale spaţiului Schengen.
Academicianul Răzvan Theodorescu a încetat din
viaţă la vârsta de 83 de ani. Specialist în istoria artei, artă şi civilizaţie
românească, creştinism şi spiritualitate balcanică, Răzvan Theodorescu a
coordonat activitatea Secţiei de arte, arhitectură şi audiovizual a Academiei
Române timp de 10 ani. De asemenea, a fost vicepreşedinte al Academiei
Române în perioada 2018-2023. Theodorescu a condus Radioteleviziunea Română
între anii 1990 şi 1992, a fost membru al Consiliului Naţional al
Audiovizualului în perioada 1992-2000, preşedinte al Comisiei Naţionale a
Monumentelor Istorice între 1993 şi 1995, ministru al Culturii şi Cultelor în
perioada 2000-2004 şi Ambasador Naţional al Programului ONU Alianţa
Civilizaţiilor începând din 2009. A fost laureat al premiului Nicolae
Bălcescu al Academiei Române şi al premiului Gottfried von
Herder, conferit de Universitatea din Viena. În 1998 a devenit membru al
Academiei Europene de Ştiinţe, Arte şi Litere. A primit Ordinul Naţional
Pentru Merit în grad de Mare Ofiţer din partea preşedintelui
României şi a fost distins cu Ordinul Artelor şi Literelor al Republicii
Franceze, în grad de Comandor, pentru contribuţia la promovarea culturii
româneşti şi europene.