Jurnal românesc – 07.02.2020

Prim-ministrul demis Ludovic Orban a fost desemnat de preşedintele
Klaus Iohannis să formeze un nou guvern. Iohannis s-a pronunţat totodată în
favoarea alegerilor parlamentare anticipate, despre care a spus că reprezintă
prima sa opţiune. Întoarcerea la electorat este soluţia corectă, a
declarat preşedintele după ce s-a consultat cu partidele şi formaţiunile
parlamentare. Partidul Naţional Liberal, a cărui propunere pe premier a fost
chiar Ludovic Orban, a transmis că decizia preşedintelui reprezintă încă un pas
pentru declanşarea alegerilor anticipate. Uniunea Salvaţi România, care l-a
propus la şefia guvernului pe fostul premier tehnocrat Dacian Cioloş, a
transmis că nu va vota pentru învestirea unui nou executiv condus de Ludovic
Orban şi că va forţa anticipatele. Social-democraţii şi Pro România l-au propus
pe rectorul SNSPA Remus Pricopie pentru a forma viitorul guvern. Liderul PSD
Marcel Ciolacu a declarat că, prin desemnarea lui Orban, preşedintele Iohannis
a ales o variantă de criză politică prelungită, iar şeful Pro
România, Victor Ponta, a apreciat că propunerea preşedintelui este o
chestiune neserioasă.

Sorin Iordan, 07.02.2020, 11:55

Prim-ministrul demis Ludovic Orban a fost desemnat de preşedintele
Klaus Iohannis să formeze un nou guvern. Iohannis s-a pronunţat totodată în
favoarea alegerilor parlamentare anticipate, despre care a spus că reprezintă
prima sa opţiune. Întoarcerea la electorat este soluţia corectă, a
declarat preşedintele după ce s-a consultat cu partidele şi formaţiunile
parlamentare. Partidul Naţional Liberal, a cărui propunere pe premier a fost
chiar Ludovic Orban, a transmis că decizia preşedintelui reprezintă încă un pas
pentru declanşarea alegerilor anticipate. Uniunea Salvaţi România, care l-a
propus la şefia guvernului pe fostul premier tehnocrat Dacian Cioloş, a
transmis că nu va vota pentru învestirea unui nou executiv condus de Ludovic
Orban şi că va forţa anticipatele. Social-democraţii şi Pro România l-au propus
pe rectorul SNSPA Remus Pricopie pentru a forma viitorul guvern. Liderul PSD
Marcel Ciolacu a declarat că, prin desemnarea lui Orban, preşedintele Iohannis
a ales o variantă de criză politică prelungită, iar şeful Pro
România, Victor Ponta, a apreciat că propunerea preşedintelui este o
chestiune neserioasă.

ALDE şi minorităţile naţionale altele decât cea
maghiară au anunţat că nu sunt de acord cu ideea alegerilor anticipate, iar
Partidul Mişcarea Populară, că nu va vota învestirea unui nou cabinet Orban. Nu
în ultimul rând, UDMR a transmis că nu susţine alegerile anticipate sau vreun
alt guvern social-democrat. Executivul liberal a fost demis miercuri de
Parlamentul României prin moţiune de cenzură. Odată nominalizat, Ludovic Orban
are la dispoziţie 10 zile pentru a cere votul de încredere al Legislativului.

Ultramaratonistul Tiberiu Uşeriu a terminat pe locul al doilea cursa
Yukon Arctic Ultra desfăşurată în nord-vestul Canadei. Românul a parcurs cei
peste 490 de kilometri în 7 zile şi 33 de minute şi a sosit al doilea după elveţianul
Fabian Imfeld. Din cei 21 de sportivi care au luat startul la 30 ianuarie, doar
cei doi au reuşit să ajungă la final. Uşeriu, în vârstă de 45 de ani, este la a
doua participare la competiţia de anduranţă din Canada, după ce anul trecut a
fost nevoit să abandoneze din cauza unor probleme de sănătate. Bistriţeanul mai
are în palmares câştigarea, de trei ori consecutiv, a ultramaratonului 6633
Arctic Ultra, desfăşurat în zona Cercului Polar. El participă la competiţii
extreme pentru a promova traseul Via Transilvanica, un drum care uneşte România
pe o distanţă de 1.000 de km de la sud-vest la nord-est.

Ministrul interimar al Muncii, Violeta Alexandru, a declarat că se
va implica personal pentru reducerea duratei de peste un an în stabilirea
pensiilor internaţionale pentru români. Ea a afirmat că sunt persoane care,
după ce au lucrat atât în România cât şi în străinătate, aşteaptă prea mult până
primesc decizia de pensionare. Pe lângă discuţiile din ţară, voi merge
personal să discut cu omologii mei din ţările în care sunt comunităţi mari de
români, a spus ministrul. Ea a precizat că la toate sediile instituţiilor
din coordonarea ministerului Muncii vor fi afişate informaţii despre importanţa
asigurării condiţiilor legale de muncă, deoarece sunt români care pleacă să
lucreze peste hotare fără să se informeze corespunzător. Violeta Alexandru a
precizat că problemele legate de pensiile internaţionale au fost ignorate şi că,
dacă va fi nevoie, va implica şi Inspecţia Muncii din România în acţiuni
comune. Potrivit estimărilor Departamentului pentru Românii de
Pretutindeni, aproximativ 5,6 milioane de conaţionali trăiesc în afara
graniţelor ţării.

Mai mult de 150.000 de persoane au fost prezente la cele peste 250
de evenimente organizate de Institutul Cultural Român în cadrul Festivalului
Europalia România, care s-a desfăşurat în perioada 2 octombrie 2019 – 2
februarie 2020. Manifestările, din domeniul artelor vizuale, muzicii,
cinematografiei, literaturii şi artelor spectacolului au avut loc în Bruxelles,
Gent, Bruge, Leuven, Liege, Luxemburg, Amsterdam, Aachen şi Lille. Capul de
afiş al participării româneşti la festival, expoziţia Brâncuşi.
Sublimarea formei, care a fost deschisă la Palatul BOZAR din Bruxelles, a
înregistrat în ultima zi un record de vizitatori – 2.500 de persoane, iar în
total 116.000 de oameni au admirat creaţiile marelui sculptor. Organizat o dată
la doi ani în Belgia, Franţa, Olanda, Luxemburg, Germania şi Marea Britanie,
Festivalul Europalia a avut România ca ţară invitată de onoare la această a
27-a ediţie.

Reprezentanții mediului asociativ românesc din Ucraina le-au trimis
președintelui, premierului şi șefului Parlamentului de la Kiev o cerere de anulare
a prevederilor legale care lichidează drepturile istorice la învățământ
în limba maternă, transmite Agenția BucPress. Semnatarii cer să fie
introduse amendamente în Legea Educației, Legea Despre funcționarea
limbii ucrainene ca limbă de stat şi în Legea Despre învățământul
secundar, acte normative despre care spun că reprezintă o lovitură
distrugătoare asupra învățământului, culturii, presei, identității și
spiritualității comunității românești din Ucraina. Ei solicită stoparea a ceea
ce numesc procesele de asimilare intensificată care au ca scop schimbarea
componenței etnice a populației din teritoriile în care locuiesc în mod
tradițional românii. Aproximativ 410.000 de români trăiesc
în Ucraina, concentraţi în regiunile Cernăuţi, Transcarpatia şi Odesa.