Jurnal românesc – 06.07.2022
Încercăm să revigorăm
discuţia în plan european referitoare la aderarea României la Spaţiul Schengen
şi există câteva semne pozitive, a declarat preşedintele Klaus Iohannis
în cadrul unei conferinţe de presă susţinute pe 5 iulie, la Palatul Cotroceni.
Nu vreau să promit ceva ce poate nu se realizează acum, în viitorul
imediat. Dar fiţi asiguraţi că ne preocupă, a precizat acesta. Iohannis a
făcut referire şi la eliminarea vizelor pentru scurtă şedere în Statele Unite
ale Americii. El a arătat că regulile pentru includerea ţării noastre în
programul american Visa Waiver sunt clare, stricte şi momentan România nu le
îndeplineşte. Rata de refuz la vize este mult mai mare decât limita la
care poate să înceapă discuţia politică pe renunţarea la aceste vize.
Ministerul de Externe lucrează pe această speţă. Se caută o nouă abordare prin
care se poate reduce rata de refuz, a afirmat preşedintele. Klaus
Iohannis a ţinut, însă, să tempereze aşteptările celor interesaţi de acest
subiect. (…) nu cred că putem să ne aşteptăm ca într-un viitor foarte
apropiat să avem o soluţie pe această temă. Preocupări din partea noastră
există, însă este nevoie de încă foarte multă muncă, a conchis acesta.
Sorin Iordan, 06.07.2022, 11:05
Încercăm să revigorăm
discuţia în plan european referitoare la aderarea României la Spaţiul Schengen
şi există câteva semne pozitive, a declarat preşedintele Klaus Iohannis
în cadrul unei conferinţe de presă susţinute pe 5 iulie, la Palatul Cotroceni.
Nu vreau să promit ceva ce poate nu se realizează acum, în viitorul
imediat. Dar fiţi asiguraţi că ne preocupă, a precizat acesta. Iohannis a
făcut referire şi la eliminarea vizelor pentru scurtă şedere în Statele Unite
ale Americii. El a arătat că regulile pentru includerea ţării noastre în
programul american Visa Waiver sunt clare, stricte şi momentan România nu le
îndeplineşte. Rata de refuz la vize este mult mai mare decât limita la
care poate să înceapă discuţia politică pe renunţarea la aceste vize.
Ministerul de Externe lucrează pe această speţă. Se caută o nouă abordare prin
care se poate reduce rata de refuz, a afirmat preşedintele. Klaus
Iohannis a ţinut, însă, să tempereze aşteptările celor interesaţi de acest
subiect. (…) nu cred că putem să ne aşteptăm ca într-un viitor foarte
apropiat să avem o soluţie pe această temă. Preocupări din partea noastră
există, însă este nevoie de încă foarte multă muncă, a conchis acesta.
Ministrul de Externe, Bogdan
Aurescu, l-a primit pe ambasadorul agreat al Ucrainei la Bucureşti, Ihor
Prokopchuk, pentru prezentarea copiilor scrisorilor de acreditare, ocazie cu
care au abordat şi situaţia comunităţii româneşti din statul vecin. Şeful
diplomaţiei române a apreciat rolul comunităţilor istorice din cele două ţări
ca punţi de legătură şi şi-a exprimat încrederea că problemele identificate vor
fi soluţionate în cel mai scurt timp posibil. Aurescu i-a reamintit
ambasadorului de angajamentul părţii ucrainene, la cel mai înalt nivel, de a-i
trata pe membrii comunităţii româneşti din Ucraina la acelaşi standard cu cel
acordat de România reprezentanţilor comunităţii ucrainene. Ambasadorul agreat
al Ucrainei a transmis mulţumiri statului român şi cetăţenilor săi pentru
sprijinul prompt şi pentru generozitatea cu care a fost sprijinită Ucraina şi
poporul ucrainean în urma invaziei ruseşti. Cei doi au mai discutat despre
aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, despre situaţia de securitate şi despre
sprijinul logistic în vederea transportării cerealelor din Ucraina prin
România. Aproximativ 410.000 de etnici români trăiesc în Ucraina, în regiunile
Transcarpatia, Cernăuţi şi Odesa şi alcătuiesc a treia cea mai numeroasă
comunitate din statul vecin, după ucraineni şi ruşi.
Preşedintele Comisiei pentru
românii de pretutindeni din Senatul României, Claudiu Târziu, a efectuat o
vizită de lucru în Marea Britanie, în perioada 30 iunie – 4 iulie, unde s-a
întâlnit cu reprezentanţii comunităţii româneşti. La întrevederea cu aceştia,
care a avut loc la sediul Consulatului General al României la Londra, senatorul
le-a explicat atribuţiile Comisiei pe care o conduce şi le-a solicitat să o
sesizeze în privinţa tuturor problemelor majore cu care se confruntă.
Doresc să vă transmit un semnal puternic de deschidere şi să vă asigur că
veţi avea motive suficiente pentru a vă putea întoarce acasă, în deplină
siguranţă, la un moment dat, a afirmat Claudiu Târziu. Parlamentarul a
participat la slujba oficiată de preotul-paroh Ioan Fodor la Parohia Buna
Vestire din Londra şi a fost invitatul unei emisiuni online organizate de
Asociaţia My Romania Community, un centru de informare destinat românilor
rezidenţi în Regatul Unit. În ultima zi a vizitei, Claudiu Târziu a fost primit
de ambasadorul României la Londra, Laura Popescu, cu care a discutat despre
intensificarea sprijinului parlamentar pentru optimizarea activităţii
diplomatice. Cei doi au apreciat că toţi reprezentanţii la vârf ai statului
român au obligaţia de a facilita repatrierea conaţionalilor. Aproape 1 milion
de români trăiesc în Marea Britanie şi alcătuiesc a doua cea mai numeroasă
comunitate de rezidenţi străini, după polonezi.
Sinodul
Bisericii Ortodoxe Române l-a ales prin vot secret pe Episcopul vicar
patriarhal Ieronim Sinaitul în demnitatea de Episcop al Daciei Felix. Postul
era vacant din luna februarie, când fostul Episcop a fost transferat în ţară
din motive de sănătate. Ieronim Sinaitul a fost timp de 20 de ani de
reprezentantul Patriarhiei Române la Locurile Sfinte. Episcopia Daciei Felix
este în subordinea directă a Patriarhiei Române, are sediul la Vârşeţ şi
jurisdicţie asupra comunităţilor ortodoxe româneşti din Serbia. Biserica
Înălţarea Domnului din Vârşeţ este catedrală episcopală.
