Jurnal Românesc – 06.06.2024

S-a stins din viață, la Mănăstirea Putna, Alexandrina Cernov, membră de onoare a Academiei Române, conferențiar la Universitatea Națională din Cernăuți, redactor-șef al revistei „Glasul Bucovinei” și director al Editurii „Alexandru cel Bun”.

Roxana Vasile, 06.06.2024, 11:42

S-a stins din viață, la Mănăstirea Putna, Alexandrina Cernov, membră de onoare a Academiei Române, conferențiar la Universitatea Națională din Cernăuți, redactor-șef al revistei „Glasul Bucovinei” și director al Editurii „Alexandru cel Bun”. Trupul său neînsuflețit este depus în Paraclisul mănăstirii, slujba de înmormântare urmând să aibă loc vineri, 7 iunie, la mănăstire, iar înhumarea să fie făcută în cimitirul parohiei Putna. Pe parcursul vieții, Alexandrina Cernov, născută la 24 noiembrie 1943 în orașul Hotin, de pe teritoriul de astăzi al Ucrainei, a desfășurat o activitate științifică, publicistică, pedagogică și culturală care a contribuit la consolidarea statutului limbii române în comunitățile etnice înstrăinate de Patria Istorică.

Zi de doliu, miercuri, în oraşul italian Udine, după moartea tragică a două românce, Bianca şi Patrizia, luate sâmbăta trecută de o viitură, împreună cu tânărul lor prieten, Cristian, român şi el. Fetele vor fi înmormântate, sâmbătă, în România. Cei trei tineri au ieșit să se plimbe pe malul râului Natisone, când au fost surprinși de viitura puternică. În Italia este o amplă anchetă în desfășurare privind modul în care au intervenit autoritățile, existând încă multe întrebări fără răspuns, de la intervenţia întârziată a echipajelor de salvare, până la lipsa avertismentelor pentru viituri. Tragedia s-a petrecut în decurs de aproximativ o jumătate de oră. Una din tinere a sunat de cel puţin patru ori la 112, iar la ultimul apel nu i-a mai răspuns nimeni.

Ministrul de Externe, Luminiţa Odobescu, a declarat, miercuri, la București, că a discutat cu omologul albanez, Igli Hasani, inclusiv despre retrocedarea Casei ʺIorgaʺ din Saranda. ʺSunt încrezătoare că procesul de retrocedare către statul român a Casei va fi finalizat cât mai curând. Apreciez în mod deosebit deschiderea şi sprijinul arătate de domnul ministru Asani cu privire la acest element cu valoare istorică şi simbolică deosebită pentru Româniaʺ – a spus şefa diplomaţiei române, în cadrul unei declaraţii de presă comune.

Nicolae Iorga (1871–1940) a fost istoric, scriitor, academician și profesor universitar, om politic, prim-ministru al României între aprilie 1931 și iunie 1932. În semn de recunoaștere pentru întreaga sa activitate științifică cu privire la istoria albaneză, Regele Ahmet Zogu i-a dăruit, în 1931, un teren pe malul Mării Ionice, în Saranda. Trei ani mai târziu, Nicolae Iorga a donat statului român terenul, unde s-a construit, între 1937 și 1938, clădirea Institutului Român din Albania sau ʺCasa Iorgaʺ, după planurile arhitectului Petre Antonescu. Institutul a fost un important așezământ de cultură românească. Casa a fost, însă, naţionalizată după instaurarea regimului comunist albanez, iar, după căderea regimului totalitar, vândută unei persoane private.

Muzeul de Artă Populară Constanţa găzduiește, în perioada 5 iunie – 14 iulie, expoziţia „Românii din Serbia”, realizată cu piese din Colecţia privată Emilian Madoşă. Expoziția aduce în faţa publicului constănţean 21 de ansambluri vestimentare specifice diferitelor grupuri de români care trăiesc în Serbia, în cele două regiuni istorice: Valea Timocului şi Voivodina. Sunt expuse costume de bănăţeni băştinaşi sau codreni, care trăiesc în aşa numita zonă de Codru, bănăţeni strămutaţi sau colonizaţi, care provin din zona de câmpie a judeţului Timiş, ardeleni crişeni, care au fost strămutaţi din zona Munţilor Apuseni sau de pe Valea Mureşului, români ţărani sau mărginiţi, emigraţi din Oltenia, precum şi români ungureni. Vernisajul expoziţiei a avut loc miercuri, 5 iunie.

Asociaţia Românilor din Croaţia deschide, pe 16 iunie, la Zagreb, a treia ediţie a proiectului ʺPatrimoniul cultural românesc la viitorʺ cu un eveniment de amploare dedicat Zilei Universale a iei. Doritorii vor avea ocazia să admire o selecţie de costume tradiţionale româneşti din colecţia Muzeului Naţional al Ţăranului Român, aduse din România pentru eveniment. De asemenea, cu sprijinul artistului Alina Ocoleanu-Lăpuşneanu, organizatorii au pregătit şi o expoziţie de căsuţe decorative în miniatură. Tot în cadrul evenimentului de la Zagreb, participanţii la concursul de desene ʺia prin ochii copiilorʺ, aflat la a treia ediţie, îşi vor putea ridica premiile oferite de organizatori în parteneriat cu Biblioteca Prichindeilor din Croaţia. Pentru românii care trăiesc în Croaţia şi pentru copiii acestora (mulţi dintre ei născuţi pe pământ croat) este foarte important să păstreze viu acest element de cultură românească – ia românească, simbol unic protejat de UNESCO din 2022 – se arată într-un comunicat.