Jurnal românesc – 06.05.2022
Parlamentul European a
adoptat o rezoluţie în care solicită acordarea pentru Republica Moldova a
statutului de ţară candidată la aderarea la Uniunea Europeană. Eurodeputaţii
invită Comisia Europeană să îşi finalizeze rapid evaluarea şi să ofere Moldovei
o asistenţă deplină pe parcursul acestui proces. Totodată, ei solicită ca, în
cadrul reuniunii Consiliului European din iunie, să se transmită un semnal
politic clar şi ferm cu privire la calea europeană aleasă de Republica Moldova.
Iniţiatorul rezoluţiei, eurodeputatul Siegfried Mureşan, a declarat că este
nevoie să li se ofere cetăţenilor din stânga Prutului beneficii tangibile, de
aceea, membrii Legislativului European solicită integrarea Republicii Moldova
în piaţa unică a UE. Prin accesul la Piaţa unică, produsele moldoveneşti
vor putea fi exportate liber pe piaţa europeană, vor veni mai mulţi investitori
din Uniunea Europeană în Republica Moldova, vor apărea noi locuri de muncă şi
oamenii se vor bucura de standarde de calitate ale produselor la fel ca ţările
Uniunii Europene, a spus Mureşan. La rândul său, secretarul de stat al
Departamentului pentru Relaţia cu Republica Moldova, Adrian Dupu, a declarat că
votul de la Strasbourg reprezintă un pas mare pentru Republica Moldova
spre îndeplinirea unui obiectiv național fundamental şi a reiterat
sprijinul Bucureştiului pentru ca statul moldovean să atingă standardele
necesare în parcursul către UE.
Sorin Iordan, 06.05.2022, 11:47
Parlamentul European a
adoptat o rezoluţie în care solicită acordarea pentru Republica Moldova a
statutului de ţară candidată la aderarea la Uniunea Europeană. Eurodeputaţii
invită Comisia Europeană să îşi finalizeze rapid evaluarea şi să ofere Moldovei
o asistenţă deplină pe parcursul acestui proces. Totodată, ei solicită ca, în
cadrul reuniunii Consiliului European din iunie, să se transmită un semnal
politic clar şi ferm cu privire la calea europeană aleasă de Republica Moldova.
Iniţiatorul rezoluţiei, eurodeputatul Siegfried Mureşan, a declarat că este
nevoie să li se ofere cetăţenilor din stânga Prutului beneficii tangibile, de
aceea, membrii Legislativului European solicită integrarea Republicii Moldova
în piaţa unică a UE. Prin accesul la Piaţa unică, produsele moldoveneşti
vor putea fi exportate liber pe piaţa europeană, vor veni mai mulţi investitori
din Uniunea Europeană în Republica Moldova, vor apărea noi locuri de muncă şi
oamenii se vor bucura de standarde de calitate ale produselor la fel ca ţările
Uniunii Europene, a spus Mureşan. La rândul său, secretarul de stat al
Departamentului pentru Relaţia cu Republica Moldova, Adrian Dupu, a declarat că
votul de la Strasbourg reprezintă un pas mare pentru Republica Moldova
spre îndeplinirea unui obiectiv național fundamental şi a reiterat
sprijinul Bucureştiului pentru ca statul moldovean să atingă standardele
necesare în parcursul către UE.
Departamentul pentru Românii
de Pretutindeni a salutat adoptarea de către Camera Deputaților a Proiectului
de lege care stabileşte că românii din afara graniţelor, care studiază în
facultăţile de stat din ţară, pot primi burse în aceleaşi condiţii precum cele
acordate studenţilor cu cetăţenia română şi domiciliul în România. Conform
prevederilor legii, care urmează să intre în vigoare începând cu anul
universitar 2023 – 2024, beneficiarii acestor burse le vor putea primi inclusiv
pe perioada vacanţei de vară. Bursele vor crește de la aproximativ 320 lei/lună
la valoarea echivalentă a burselor sociale acordate studenților din România,
stabilite acum la minimum 700 lei/lună. Peste 4.800 de români de pretutindeni
sunt înscrişi în învăţământul universitar din România, iar cei mai mulţi
beneficiari ai acestor burse sunt studenţi din Republica Moldova, Ucraina,
Serbia şi alte ţări din Peninsula Balcanică.
Şase filme româneşti vor fi
prezentate, în perioada 9-19 mai, în cadrul unei noi ediţii a Festivalului
Filmului Românesc în Israel, manifestare organizată de Institutul Cultural
Român de la Tel Aviv. Este vorba despre 5 minute, în regia Dan
Chișu, Căutătorul de vânt, de Mihai Sofronea, Călătoria
fantastică a Maronei, de Anca Damian, Nostalgia dictaturii,
de Marius Barna, Berliner, de Marian Crișan şi Luca, de
Horațiu Mălăele. Evenimentul va avea loc la Cinematecile din Tel Aviv,
Ierusalim, Haifa, Holon, Hertzliya, Rosh Pina și Sderot. Programul va include
și o serie de proiecții speciale adresate publicului foarte tânăr, în cadrul
Cinematecii pentru Copii, inaugurată recent la Cinematecile din Holon și Rosh
Pina. Ediția din acest an a Festivalului Filmului Românesc în Israel este
curatoriată de criticul de film, Iris Lackner, director al MovieMania.
Ambasadorul României la Tirana,
Octavian Șerban, şi preşedintele Comisiei pentru Politică Externă din Senatul
României, Titus Corlăţean, vor participa, pe 10 mai, la inaugurarea Bibliotecii
Mihai Eminescu din Saranda, în Albania. Evenimentul, organizat de
Fundaţia Culturală Aromână Nicolae Iorga marchează Ziua Românităţii
Balcanice, sărbătoare instituită anul trecut. Programul va include şi un
spectacol susţinut de orchestra din Permet. La inaugurare au fost invitaţi,
printre alţii, miniştrii culturii şi educaţiei din Albania, oficialităţi
locale, precum şi membrii comunităţii aromâneşti din regiunea oraşului Saranda.
Ziua Românităţii Balcanice a fost stabilită
la 10 mai de Parlamentul de la Bucureşti. Iniţiativa urmărește aducerea în
centrul atenției publice a necesității de solidaritate națională și
cultural-identitară cu minoritățile megleno-română și aromână care locuiesc în
țările balcanice. Conform Ambasadei României la Tirana, în Albania trăiesc
câteva zeci de mii de aromâni, care nu sunt recunoscuţi însă ca minoritate naţională,
ci doar ca minoritate etno-lingvistică. Aceştia sunt organizaţi în Asociaţia
Culturală Aromânii din Albania, Liga Aromânilor din Albania şi
Fundaţia Culturală Aromână Nicolae Iorga din Saranda.
