Jurnal românesc – 05.11.2021
Sorin Iordan, 05.11.2021, 10:34
La rândul său, ministrul Apărării de la Chişinău, Anatolie Nosatîi, a afirmat că Republica Moldova din consumator de securitate, folosind eficient toate resursele acordate inclusiv de NATO, se poate transforma într-un partener credibil cu capacitate de a deveni un contribuitor la securitatea internațională. Republica Moldova şi NATO au o relaţie de cooperare de aproximativ 30 de ani. Potrivit unui sondaj de opinie realizat de iData, 32,3% dintre cetăţenii Republicii Moldova îşi doresc aderarea acestui stat la NATO. De asemenea, ultimele cercetări sociologice realizate de Institutul de Politici Publice de la Chișinău relevă faptul că circa 50% dintre basarabeni consideră că relațiile Republicii Moldova cu NATO sunt bune și optează pentru amplificarea acestora.
Un sondaj efectuat, anul trecut, în Uniunea Europenă a relevat faptul că 8,2% dintre cetăţenii europeni nu îşi permit să îşi încălzească în mod suficient locuinţa, un procent în creştere faţă de nivelul de 7% înregistrat în 2018. Potrivit Eurostat, creşterea din 2020 vine, însă, după mai mulţi ani de scădere constantă a acestui indicator, care a atins un maxim de 11% în 2012. În rândul statelor membre, situaţia variază puternic: 27% dintre bulgari au declarat că nu îşi permit să îşi încălzească în mod suficient locuinţa, în timp doar 2% dintre locuitorii din Austria, Finlanda, Cehia şi Olanda au susţinut acelaşi lucru. În România, 10% dintre locuitori au declarat că nu îşi permit să îşi încălzească în mod suficient locuinţa, mai puţini decât în Italia, unde procentul a fost de 11,1%, Portugalia şi Grecia, ambele cu 17%, sau Cipru, cu 21%. Aproape de România este Germania, unde 9% dintre locuitori se confruntă cu aceeaşi problemă. Creşterea constatată la nivelul UE se regăseşte şi în România, unde procentul celor care declară că nu îşi permit să îşi încălzească în mod suficient locuinţa s-a majorat în 2020 comparativ cu 2018, dar a scăzut constant până la acel moment, de la 33,3% în 2007 la 9,6% în 2018.
Pelicula Întregalde de Radu Muntean reprezintă România la Festivalul Internaţional de Film Arava, care se desfăşoară până pe 13 noiembrie în Rezervația Naturală Ashush din Israel. Filmul românesc va fi prezentat în programul internațional, cu subtitrare în limbile engleză și ebraică, şi va beneficia de o proiecție specială în aer liber, pe 12 noiembrie. Întregalde a fost proiectat anul acesta la Festivalului de Film de la Cannes, a fost selecţionat la a 46-a ediţie a Toronto International Film Festival și a câștigat Premiul pentru Cel mai Bun Film la ediția 2021 a Festivalului Internațional de la Haifa. Festivalul Internațional de Film Arava împlineşte 10 ani de la înființare. Manifestarea are loc anual în complexul din deșertul Arava. Pe lângă proiecţiile în aer liber, în timpul zilei invitații internaționali susțin cursuri de cinematografie și întâlniri profesionale. Programul festivalului include producții internaționale de succes, de la filme pentru copii și adolescenți, scurtmetraje care au fost filmate și produse în ultimul an în Arava, lungmetraje de ficțiune proiectate în prezența regizorilor sau a producătorilor, până la sesiuni de întrebări şi răspunsuri după proiecții. Filmele din festival participă şi la o competiție de popularitate în rândul publicului. Prezenţa Întregalde la Festivalul Internaţional de Film Arava este susţinută de reprezentanţa la Tel Aviv a Institutului Cultural Român.
O nouă dezbatere literară online Să ne reZOOMăm la cultură!, organizată de Filiala Seghedin a ICR Budapesta, va avea loc pe 11 noiembrie, de la ora 18.00. Evenimentul, cu tema Natura în lirica feminină din România, se adresează vorbitorilor de limbă română sau elevilor din școlile românești din Ungaria. Invitatul acestei dezbateri culturale este conferenţiar doctor Mihaela Bucin, şefa Catedrei de Limba şi literatura română a Facultăţii Pedagogice Juhász Gyula, din cadrul Universității din Seghedin. Acesteia i se va alătura, lectorul de limba română Judith Călinescu, din partea Institutului Limbii Române. ICR Budapesta transmite că evenimentul are, pe lângă un vector didactic, şi unul comemorativ.
