Jurnal românesc – 05.11.2014
Alegătorii din străinătate pot utiliza în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale formularul declaraţiei pe propria răspundere de pe site-urile BEC, respectiv MAE, având posibilitatea să îl completeze în afara secţiilor de votare, dar să îl semneze în faţa membrilor biroului secţiei. Decizia a fost luată de Biroul Electoral Central de la Bucureşti şi este menită să prevină aglomeraţia la urnele de vot din străinătate, aşa cum s-a întâmplat în primul tur, pe 2 noiembrie. Ministrul român de Externe, Titus Corlăţean, a propus, pe de altă parte, ca numărul cabinelor de vot să fie suplimentat. Şeful statului, Traian Băsescu, declara, luni, că se impune demisia ministrului de externe şi a celui delegat pentru românii de pretutindeni pentru ceea ce a numit gravele deficienţe de organizare a procesului electoral în secţiile de votare din străinătate. Premierul Victor Ponta a declarat că Titus Corlăţean şi echipa sa de la Externe garantează cu funcţiile lor că pe 16 noiembrie toţi cetăţenii români care vor să voteze o vor putea face. În primul tur de scrutin, în diaspora oamenii au stat la coadă cu orele, iar sute dintre ei nu au reuşit să voteze.
Corina Cristea, 05.11.2014, 11:41
Guvernul de la Bucureşti a aprobat în şedinţa de marţi deschiderea a trei noi puncte de trecere a frontierei între România şi Serbia, a anunţat purtătorul de cuvânt al Executivului, Corneliu Calotă. Acestea se vor înfiinţa între localităţile Lunga din România şi Nakovo din Republica Serbia, Vâlcani – Urbico, respectiv Foeni – Jasa Tomic, a precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului.
La cererea României, Comisia Europeană a acceptat să modifice programul operaţional pentru perioada 2007 – 2013, astfel încât salariile celor din sistemul de absorbţie a fondurilor europene să devină eligibile şi să fie rambursate sută la sută de către executivul comunitar. Anunţul a fost făcut de comisarul pentru politici regionale, Corina Creţu, care s-a întâlnit la Bruxelles cu ministrul român al fondurilor europene, Eugen Teodorovici. Întrevederea a fost centrată pe pregătirea lansării acordului de parteneriat cu România, care va avea loc vineri, la Bucureşti, în prezenţa comisarului Corina Creţu, şi care va prezenta modul în care vor fi folosite fondurile europene structurale şi de investiţii în următorii ani.
Cel mai ridicat procent de persoane supuse riscului de sărăcie şi excluziune socială din Uniunea Europeană se înregistra, în 2013, în Bulgaria (48%), România (40,4%), Grecia (35,7%), Letonia (35,1%) şi Ungaria (33,5%), relevă datele prezentate de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Nivelurile cele mai reduse ale acestui indicator se înregistrau în Cehia (14,6%), Olanda (15,9%), Finlanda (16%) şi Suedia (16,4%). La nivelul celor 28 de state din UE, anul trecut, 24,5% din populaţie era supusă riscului de sărăcie şi excluziune socială, comparativ cu 24,8%, în 2012 şi cu 23,8% în 2008. Un obiectiv al Strategiei Europa 2020 este scoaterea din categoria celor expuşi sărăciei şi excluziunii sociale în UE a cel puţin 20 de milioane de persoane până în 2020.
