Jurnal românesc 05.05.2020

Starea de
urgenţă în România nu va fi prelungită, a anunţat preşedintele Klaus Iohannis.
El a precizat că, începând din 15 mai, pentru a ţine epidemia de COVID-19 sub
control se va trece la starea de alertă. Aceasta permite libera circulaţie în
interiorul localităţilor fără declaraţie pe proprie răspundere, purtarea măştii
de protecţie în mijloacele de transport public şi în spaţii publice închise,
redeschiderea saloanelor de coafură, a cabinetelor stomatologice, a muzeelor şi
a bazelor sportive pentru sportivii de performanţă în condiţii speciale de
distanţare şi igienă. Klaus Iohannis a atras însă atenţia că situaţia
epidemiologică din ţară nu s-a îmbunătăţit încă.

Sorin Iordan, 05.05.2020, 11:35

Starea de
urgenţă în România nu va fi prelungită, a anunţat preşedintele Klaus Iohannis.
El a precizat că, începând din 15 mai, pentru a ţine epidemia de COVID-19 sub
control se va trece la starea de alertă. Aceasta permite libera circulaţie în
interiorul localităţilor fără declaraţie pe proprie răspundere, purtarea măştii
de protecţie în mijloacele de transport public şi în spaţii publice închise,
redeschiderea saloanelor de coafură, a cabinetelor stomatologice, a muzeelor şi
a bazelor sportive pentru sportivii de performanţă în condiţii speciale de
distanţare şi igienă. Klaus Iohannis a atras însă atenţia că situaţia
epidemiologică din ţară nu s-a îmbunătăţit încă.

Nu vreau să apară
impresia că epidemia a trecut şi suntem într-o normalitate. Din păcate,
epidemia nu a trecut (…), însă la un moment dat trebuie să mergem mai departe
şi acest mai departe se concretizează în forma de organizare trecând de la
starea de urgenţă la cea de alertă, a afirmat preşedintele. Klaus Iohannis
a făcut totodată un apel la responsabilitate şi le-a cerut oamenilor să
respecte indicaţiile autorităţilor.

Prim-ministrul
Ludovic Orban a declarat că 1.279.000 de cetăţeni români s-au întors în ţară
începând din 23 februarie în contextul pandemiei de COVID-19. El a precizat că
cei mai mulţi dintre aceştia au venit din ţări europene, precum Italia, Spania,
Germania, Franţa şi Marea Britanie, unde s-a înregistrat cea mai mare
răspândire a SARS-CoV2.

România a fost expusă unui pericol major datorită
numărului extrem de mare de români care au intrat în ţară. (…) Noi am
carantinat şi am decis izolarea la domiciliu a sute de mii de români, iar
aceste decizii au întârziat în primă fază şi, ulterior, au redus intrarea în
faza de răspândire în comunitate. Foarte puţine ţări au avut curajul să facă
aşa ceva, a afirmat Ludovic Orban.

Premierul a mai spus că, potrivit
estimării Guvernului, numărul de persoane care vor fi în căutarea unui loc de
muncă după relaxarea restricţiilor este de aproximativ 300 – 350.000 şi că
Executivul Comunitar a prognozat o creştere până la 6% a şomajului în România.
Ludovic Orban a menţionat că pentru cei care nu vor reuşi să se angajeze există
Legea venitului minim garantat şi până îşi găsesc un loc de muncă pot să
beneficieze de anumite forme de susţinere. Sunt mulţi care s-au întors,
în loc să se mai ducă să culeagă sparanghel, o să încercăm să dezvoltăm
programe care să le permită să îşi deschidă o fermă în România, a mai
spus Orban.

Ministerul
Afacerilor Externe transmite că s-a autosesizat prin intermediul Ambasadei
României la Haga după ce în presa olandeză au apărut informații referitoare la
testarea pozitivă pentru infecția cu COVID-19 a 28 de cetățeni români,
lucrători ai unei companii de prelucrare a cărnii din provincia olandeză
Gelderland. MAE precizează că potrivit datelor preliminare obținute de la
angajator, cei 28 de români au fost plasați în carantină, ei neprezentând
simptome specifice bolii.

MAE anunţă că Serviciul de Sănătate Publică din
Olanda monitorizează constant situația conaţionalilor, aceştia fiind vizitați
zilnic de medici. De asemenea, reprezentanții angajatorului au menționat că
românilor le sunt asigurate toate condițiile de cazare și masă, inclusiv plata
concediului medical pe întreaga perioadă cât aceștia se vor afla în carantină.

Potrivit Ministerului de Externe Ambasada României la Haga nu a primit până în
prezent solicitări de asistență consulară din partea românilor afectaţi sau din
partea membrilor de familie ai acestora. Reprezentanţa diplomatică menține însă
legătura atât cu autoritățile locale, cât și cu angajatorul cetățenilor români,
şi este pregătită să acorde asistența consulară în limita competențelor legale
și cu respectarea măsurilor adoptate de autorități în contextul pandemiei de
COVID-19.

Numărul total de cetăţeni cu drept de vot
înscrişi în Registrul electoral la data de 30 aprilie a fost de 18.976.146, cu
3.023 mai mare decât la 31 martie, transmite Autoritatea Electorală Permanentă.
Din totalul de alegători români care figurează în Registrul electoral,
18.262.185 aveau domiciliul sau reşedinţa în ţară, iar 713.961, în străinătate.
Aceştia din urmă sunt şi posesori de paşaport electronic. Cei mai mulţi
cetăţeni români cu drept de vot din afara graniţelor ţării, înscrişi în
Registrul Electoral, se află în Republica Moldova – 228.829, în Germania -
101.347, Italia – 62.895, Statele Unite ale Americii – 60.189, Canada – 43.603,
Spania – 41.459, Israel – 38.699 şi Ungaria – 27.063. Potrivit estimărilor
Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, înainte de începutul pandemiei
de COVID-19, în diaspora trăiau peste 5,6 milioane de români.