Jurnal românesc – 05.01.2023
Preşedintele Klaus Iohannis i-a transmis omologului ucrainean, Volodimir Zelenski, că noua lege a minorităţilor din Ucraina a generat preocupare şi nemulţumire la nivelul administraţiei de la Bucureşti şi al reprezentanţilor comunităţii române din Ucraina. Într-o convorbire telefonică, preşedintele României i-a cerut liderului de la Kiev identificarea rapidă de soluţii care să răspundă şi să remedieze aceste preocupări. În acest sens, cei doi preşedinţi au agreat ca în perioada imediat următoare miniştrii de Externe ai celor două ţări să aibă discuţii cu privire la soluţionarea bilaterală a aspectelor menţionate, arată Administraţia Prezidenţială. Instituţia precizează că Volodimir Zelenski a exprimat întreaga deschidere pentru identificarea de soluţii, astfel încât comunitatea românească din Ucraina să beneficieze, în oglindă, de aceleaşi drepturi de care se bucură comunitatea ucraineană din România. La începutul acestui an, președintele ucrainean a promulgat legea privind minoritățile naționale din Ucraina, care a fost criticată de administraţia de la Bucureşti în cursul lunii decembrie. Ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, consideră regretabil faptul că actul normativ a fost adoptat fără consultarea Comisiei de la Veneția și a comunității românești din Ucraina şi atrage atenţia că în textul legii persistă prevederi care pot avea un impact negativ, prin raportare la standardele europene. Peste 400.000 de etnici români trăiesc în Ucraina, concentraţi în regiunile Transcarpatia, Cernăuţi şi Odesa.
Sorin Iordan, 05.01.2023, 11:22
Preşedintele Klaus Iohannis i-a transmis omologului ucrainean, Volodimir Zelenski, că noua lege a minorităţilor din Ucraina a generat preocupare şi nemulţumire la nivelul administraţiei de la Bucureşti şi al reprezentanţilor comunităţii române din Ucraina. Într-o convorbire telefonică, preşedintele României i-a cerut liderului de la Kiev identificarea rapidă de soluţii care să răspundă şi să remedieze aceste preocupări. În acest sens, cei doi preşedinţi au agreat ca în perioada imediat următoare miniştrii de Externe ai celor două ţări să aibă discuţii cu privire la soluţionarea bilaterală a aspectelor menţionate, arată Administraţia Prezidenţială. Instituţia precizează că Volodimir Zelenski a exprimat întreaga deschidere pentru identificarea de soluţii, astfel încât comunitatea românească din Ucraina să beneficieze, în oglindă, de aceleaşi drepturi de care se bucură comunitatea ucraineană din România. La începutul acestui an, președintele ucrainean a promulgat legea privind minoritățile naționale din Ucraina, care a fost criticată de administraţia de la Bucureşti în cursul lunii decembrie. Ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, consideră regretabil faptul că actul normativ a fost adoptat fără consultarea Comisiei de la Veneția și a comunității românești din Ucraina şi atrage atenţia că în textul legii persistă prevederi care pot avea un impact negativ, prin raportare la standardele europene. Peste 400.000 de etnici români trăiesc în Ucraina, concentraţi în regiunile Transcarpatia, Cernăuţi şi Odesa.
Relaţia Republicii Moldova cu România nu este condiţionată de relaţiile bune sau rele cu Rusia, ci de felul în care noi privim viitorul şi apreciem valorile ce ne unesc, a spus ambasadorul moldovean la Bucureşti, Victor Chirilă. România este statul care va ajuta şi va fi alături de Republica Moldova în orice situaţie, necondiţionat, a declarat diplomatul în cadrul unei emisiuni radio. El a subliniat, totodată, că relaţia Chişinăului cu Bucureştiul se află în prezent pe un trend ascendent. Am văzut pe parcursul anului trecut cât de importantă este România pentru noi. Dar nu doar pe parcursul anului trecut, inclusiv pe perioada pandemiei, România a fost alături de noi (…) şi ne-a oferit tot sprijinul pentru a face faţă pandemiei, a spus acesta. Victor Chirilă a amintit şi de ajutorul acordat de România în ultimele luni ale lui 2022, când Republica Moldova s-a confruntat cu o criză energetică. La rândul său, ambasadorul României la Chişinău, Cristian-Leon Țurcanu, a reafirmat recent că cele două state împărtășesc o relație specială bazată pe comunitatea de limbă, istorie și cultură. El a amintit de inițiativa miniștrilor afacerilor externe ai României, Germaniei și Franței, care au lansat Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova, un instrument de susținere multidimensională din partea comunității internaționale pentru Republica Moldova şi a promis că Bucureştiul va continua să se implice activ la nivel european și internațional pentru mobilizarea de asistență robustă – financiară, tehnică, precum și politică, în beneficiul Republicii Moldova.
Ziua Culturii Naționale va fi marcată de reprezentanţa la Lisabona a Institutului Cultural Român și Ambasada României în Portugalia prin tradiționalul Maraton literar, care va avea loc pe 13 ianuarie. Manifestarea, dedicată operei lui Nichita Stănescu – personalitate de prestigiu a literaturii române a secolului 20, se va desfăşura la sediul ICR Lisabona. Maratonul de lectură va începe cu evocarea operei scriitorului şi va marca astfel împlinirea a 90 de ani de la nașterea, respectiv 40 de ani de la moartea poetului. Fiecare cititor își va putea rezerva pe calendarul evenimentului un timp de lectură de aproximativ 5 minute, în limba portugheză sau în limba română, textele putând fi alese din rafturile bibliotecii ICR Lisabona sau aduse din bibliotecile personale. Lecturile vor porni de la opere semnate de autori români clasici, moderni sau contemporani, cu accent pe Nichita Stănescu. Reprezentanţa culturală îi încurajează pe participanţi să realizeze propriile traduceri din opera lui Nichita Stănescu, pentru care vor fi răsplătiți cu premii speciale, iar cele mai reuşite vor fi publicate de ICR Lisabona pe rețelele de socializare. Cei interesaţi se pot înscrie până pe 12 ianuarie. Ziua Culturii Naţionale este sărbătorită anual la 15 ianuarie, data naşterii poetului naţional al românilor, Mihai Eminescu.