Jurnal Românesc – 05.01.2022

Preşedintele
Klaus Iohannis a înfiinţat un grup de lucru cu tema Combaterea
schimbărilor climatice: o abordare integrată, a anunţat Administraţia
Prezidenţială. Iniţiativa face parte din angajamentul preşedintelui României de
a se implica în efortul naţional de combatere a schimbărilor climatice şi de
consolidare a politicilor aplicabile acestui domeniu. Grupul de lucru va reuni
experţi naţionali şi internaţionali, membri de prestigiu ai comunităţii
academice din ţară şi din străinătate, reprezentanţi ai instituţiilor publice,
ai mediului non-guvernamental, financiar şi economic, cu experienţă solidă
privind schimbările climatice. Primul obiectiv al grupului de lucru constă în
elaborarea unui cadru de abordare integrată a schimbărilor climatice la nivelul
României. Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, vor fi identificate o serie de
priorităţi cheie pentru România în combaterea schimbărilor climatice, pe termen
mediu şi lung. Rezultatele consultărilor din grupul de lucru vor fi
prezentate publicului şi înaintate
Guvernului pentru a contribui la fundamentarea strategiilor şi planurilor
naţionale privind schimbările climatice, care trebuie finalizate de Guvern în
perioada 2022-2023.

Sorin Iordan, 05.01.2022, 11:22

Preşedintele
Klaus Iohannis a înfiinţat un grup de lucru cu tema Combaterea
schimbărilor climatice: o abordare integrată, a anunţat Administraţia
Prezidenţială. Iniţiativa face parte din angajamentul preşedintelui României de
a se implica în efortul naţional de combatere a schimbărilor climatice şi de
consolidare a politicilor aplicabile acestui domeniu. Grupul de lucru va reuni
experţi naţionali şi internaţionali, membri de prestigiu ai comunităţii
academice din ţară şi din străinătate, reprezentanţi ai instituţiilor publice,
ai mediului non-guvernamental, financiar şi economic, cu experienţă solidă
privind schimbările climatice. Primul obiectiv al grupului de lucru constă în
elaborarea unui cadru de abordare integrată a schimbărilor climatice la nivelul
României. Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, vor fi identificate o serie de
priorităţi cheie pentru România în combaterea schimbărilor climatice, pe termen
mediu şi lung. Rezultatele consultărilor din grupul de lucru vor fi
prezentate publicului şi înaintate
Guvernului pentru a contribui la fundamentarea strategiilor şi planurilor
naţionale privind schimbările climatice, care trebuie finalizate de Guvern în
perioada 2022-2023.

Ambasadorul
Israelului la Bucureşti, David Saranga, a condamnat vehement atitudinea
şi afirmaţiile jignitoare ale unor lideri politici care au considerat potrivit
să califice genocidul din timpul Holocaustului drept o temă minoră de abordat
în sistemul educaţional din România. Am susţinut constant că
informarea justă şi obiectivă asupra ororilor care s-au petrecut în timpul
Holocaustului din România este necesară pentru a evita ca astfel de tragedii să
se repete. Noua generaţie trebuie să cunoască în profunzime această pagină
neagră din istoria omenirii, astfel încât să înţeleagă că antisemitismul,
xenofobia şi intoleranţa nu îşi au locul în societatea de astăzi şi că acestea
contravin valorilor democratice şi europene însuşite de România, a spus
ambasadorul. El a apreciat că introducerea disciplinei şcolare Istoria
Evreilor. Holocaustul le oferă elevilor prilejul de a înţelege acest
episod crunt, dar şi importanţa compasiunii. Poziţia ambasadorului
israelian vine după ce Alianţa pentru Unirea Românilor a transmis un comunicat
de presă în care susţinea că, în ultimii ani, se constată o acţiune
sistematică de subminare a calităţii învăţământului din România prin
ridicarea la rangul de materii a unor teme minore sau care pot face obiectul
unor simple lecţii în cadrul materiilor existente (ex. educaţie sexuală,
istoria Holocaustului etc.), în paralel cu reducerea importanţei acordate
materiilor fundamentale pentru formarea noilor generaţii, precum ştiinţele
exacte, Limba şi literatura română sau Istoria naţională.

Turiştii
români au cheltuit de Revelion 45 de milioane de euro pentru destinaţiile
externe şi 30 de milioane de euro pentru cele interne, arată datele Asociaţiei
Naţionale a Agenţiilor de Turism din România. Staţiunile de pe Valea Prahovei
şi Poiana Braşov au atras 20.000 de turişti, iar in altele, precum Păltiniş,
Rânca, Vatra Dornei, Borşa, Slănic Moldova, Semenic au fost 15.000 de turişti.
Turismul rural din Bran-Moieciu, Maramureş, Bucovina, Mărginimea Sibiului,
Neamţ, Apuseni şi Oltenia de sub munte a atras 70.000 de turişti, staţiunile
balneare ca Băile Felix, Băile Herculane sau Sovata – 25.000 de turişti, iar
oraşele turistice Braşov, Sibiu, Cluj, Timişoara şi Iaşi – 7.000 de turişti. În
ceea ce priveşte destinaţiile externe, preferate au fost Egipt – 5.000 de
turişti, Dubai – 3.000 de turişti şi zonele exotice precum Zanzibar, Republica
Dominicană, Maldive, Sri Lanka sau America Latină, unde au fost 5.000 de
turişti. 1.000 de turişti români au mers în croaziere în Caraibe sau Oceanul
Indian, în vreme ce 10.000 au ales city break-uri în Europa. Purtătorul de
cuvânt al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism, Traian Bădulescu, a
declarat că la finalul lui 2021 s-a observat o dorinţă mare a românilor de a
călători acolo unde au fost restricţii mai mici şi în special în destinaţiile
considerate verzi.

Comisia Europeană
a adoptat o propunere pentru o nouă operaţiune de asistenţă macrofinanciară
pentru Republica Moldova de până la 150 milioane de euro. Executivul comunitar arată că 30 milioane de
euro sunt granturi şi până la 120 milioane de euro sunt împrumuturi pe termen
mediu în condiţii de finanţare favorabile. Asistenţa financiară are la bază
cele două operaţiuni precedente, prin care UE a distribuit în total Republicii
Moldova, din 2017, 160 milioane de euro. Această finanţare va fi condiţionată
de îndeplinirea angajamentelor menite să rezolve unele din cele mai presante
probleme care afectează dezvoltarea economiei ţării, a declarat comisarul
pentru Economie, Paolo Gentiloni. Asistenţa va ajuta Republica Moldova să
acopere o parte din necesităţile sale de finanţare externă în următorii doi ani
şi va contribui la reducerea vulnerabilităţilor fiscale.