Jurnal românesc – 04.04.2023

Şeful
Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Gheorghe Cârciu, a efectuat o
vizită de lucru în Sicilia, în perioada 31 martie – 3 aprilie. Acesta a avut
întâlniri cu comunitatea românească din zonele Palermo, Agrigento și Catania și
cu membri ai administraţiei italiene. În prima zi, delegația DRP a participat
la conferința Sicilia-România implicațiile unei emigrații bilaterale de
prosperitate. Cârciu a punctat necesitatea recunoașterii comunității
românești ca minoritate națională, în condiţiile în care este cea mai numeroasă
și mai bine integrată din Italia. În a doua zi, secretarul de stat a avut
întâlniri cu primarul orașului Agrigento, cu primari ai provinciei cu același
nume și cu reprezentanți ai comunității românești, în vederea identificării de
proiecte comune, adaptate nevoilor românilor din această zonă. Nu a fost
o surpriză pentru mine să aud cuvinte frumoase la adresa românilor. Știu prea
bine că românul este muncitor, ambițios și dornic să arate că, acolo unde se
stabilește, trăiește cum se cuvine și sfințește locul, a spus Cârciu. În
ultima zi a vizitei, delagaţia românească a fost primită de primarul
municipiului Catania, Piero Mattei, cu care a discutat despre posibilitatea
alocării unui loc în consiliul local, pentru un cetățean român, care să
reprezinte interesele comunității la nivelul administrației publice locale.
Membrii marcanți ai comunității românești din Italia trebuie susținuți,
în vederea afirmării în structurile organizaționale locale, a spus Gheorghe
Cârciu. Conform datelor oficiale publicate de Institutul Naţional de Statistică
de la Roma, peste 1,1, milioane de români trăiau în Italia în 2020.

Sorin Iordan, 04.04.2023, 11:00

Şeful
Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Gheorghe Cârciu, a efectuat o
vizită de lucru în Sicilia, în perioada 31 martie – 3 aprilie. Acesta a avut
întâlniri cu comunitatea românească din zonele Palermo, Agrigento și Catania și
cu membri ai administraţiei italiene. În prima zi, delegația DRP a participat
la conferința Sicilia-România implicațiile unei emigrații bilaterale de
prosperitate. Cârciu a punctat necesitatea recunoașterii comunității
românești ca minoritate națională, în condiţiile în care este cea mai numeroasă
și mai bine integrată din Italia. În a doua zi, secretarul de stat a avut
întâlniri cu primarul orașului Agrigento, cu primari ai provinciei cu același
nume și cu reprezentanți ai comunității românești, în vederea identificării de
proiecte comune, adaptate nevoilor românilor din această zonă. Nu a fost
o surpriză pentru mine să aud cuvinte frumoase la adresa românilor. Știu prea
bine că românul este muncitor, ambițios și dornic să arate că, acolo unde se
stabilește, trăiește cum se cuvine și sfințește locul, a spus Cârciu. În
ultima zi a vizitei, delagaţia românească a fost primită de primarul
municipiului Catania, Piero Mattei, cu care a discutat despre posibilitatea
alocării unui loc în consiliul local, pentru un cetățean român, care să
reprezinte interesele comunității la nivelul administrației publice locale.
Membrii marcanți ai comunității românești din Italia trebuie susținuți,
în vederea afirmării în structurile organizaționale locale, a spus Gheorghe
Cârciu. Conform datelor oficiale publicate de Institutul Naţional de Statistică
de la Roma, peste 1,1, milioane de români trăiau în Italia în 2020.

Senatul a
adoptat o propunere legislativă de modificare a Legii privind reforma în domeniul
sănătăţii, prin care elevii şi studenţii români din străinătate vor beneficia
de asigurare medicală fără plata contribuţiei. Potrivit textului legislativ,
beneficiarii sunt copiii până la 18 ani, tinerii de la 18 până la 26 de
ani, dacă sunt absolvenţi de liceu până la începerea anului universitar, dar nu
mai mult de trei luni de la terminarea studiilor, ucenicii înmatriculaţi într-o
instituţie de învăţământ liceal sau şcoală profesională acreditată din România
sau din străinătate, studenţii şi studenţii-doctoranzi înmatriculaţi în România
sau peste hotare, doctoranzi care desfăşoară activităţi didactice, absolvenţii
facultăţilor de medicină, stomatologie şi farmacie încă şase luni de la
absolvirea facultăţii, cât şi persoanele care urmează modulul instruirii individuale
pentru a deveni soldaţi sau gradaţi profesionişti. Iniţiatorii au
declarat că au rezolvat, astfel, o eroare semnalată de o serie de elevi români
care învaţă în străinătate, dar care şi-au păstrat domiciliul în România.
Propunerea legislativă va fi dezbătută, acum, de Camera Deputaţilor, care este
for decizional în acest caz.

Peste 5.500 de
elevi şi profesori din ţară şi din străinătate s-au înscris la cea de a 8-a
ediţie a Festivalului Internaţional de trailere de carte Boovie,
care va avea loc în perioada 25-28 iulie, la Braşov, sub titulatura
Cartea Noilor Începuturi. Organizatorii au transmis că la toate
cele şase secţiuni participă 555 de echipe, care provin din toate judeţele
României, din Bucureşti, precum şi din Republica Moldova, Grecia, Irlanda şi
Spania. Între 19 martie şi 21 mai, participanţii realizează trailerele pentru secţiunile
din concurs, urmând ca acestea să fie trimise pentru a participa la faza finală
a Festivalului, la Braşov. În perioada 25-28 iulie, pe lângă vizionarea şi jurizarea
propriu-zisă a producţiilor participante, vor avea loc concerte, ateliere,
întâlniri cu scriitori şi nume consacrate din domeniul literaturii, teatrului
şi filmului şi vizionări de filme. Festivalul-concurs, care a luat naştere în
2015, este organizat de Asociaţia Grow Up Project alături de Colegiul Naţional
Pedagogic Spiru Haret din Focşani, în parteneriat cu Inspectoratele
Şcolare Judeţene din Vrancea şi Braşov.

Expoziția
Din Paradisul Pământesc a artistei Rodica-Ioana Ghilea este
deschisă la Galeria Brâncuși a Institutului Cultural Român din New
York. Manifestarea, organizată în parteneriat cu Muzeul Textilelor din Băița,
prezintă obiecte de broderie românească, selectate de curatoarea Florica
Zaharia, inspirate de obiecte de patrimoniu. Florica Zaharia este fostă șefă a
departamentului textile al celebrului Muzeu Metropolitan de Artă din New York
și director-fondator al Muzeului Textilelor din Băița. Artrista Rodica-Ioana
Ghilea este membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România și a avut
numeroase expoziții de grup și personale. Între 1996 – 2016, a lucrat ca
designer ambiental pentru Palatul Parlamentului, Camera Deputaților și Curtea
Constituțională. Expoziția Din Paradisul Pământesc poate fi
vizitată până la 21 aprilie.