Jurnal românesc – 04.01.2019
Circa 2 milioane de persoane au tranzitat frontierele României, în perioada 21 decemebrie 2018 – 2 ianuarie 2019. Traficul a fost cu 13% mai intens decât într-o perioadă obişnuită. Cel mai tranzitat punct rutier de trecere a frontierei a fost cel de pe autostrada Nădlac-Arad, pe unde au trecut peste 262.000 de persoane din cele 727.000 care au tranzitat frontiera de vest. Poliţiştii de frontieră le recomandă călătorilor să folosească toate cele 11 puncte rutiere de trecere a graniţei din vestul României. În judeţul Arad sunt patru puncte auto de trecere a frontierei, la Nădlac pe DN7, la Nădlac pe autostradă, la Turnu şi Vărşand. În judeţul Timiş se poate trece pe la Cenad, în judeţul Bihor pe la Salonta, Borş, Valea lui Mihai şi Săcuieni, iar în Satu Mare pe la Urziceni şi Petea. Poliţia de Frontieră Română reaminteşte de existenţa unei aplicaţii on-line, disponibilă pe pagina de internet politiadefrontiera.ro, care prezintă o medie a timpilor de aşteptare în punctele rutiere de trecere a graniţei.
Sorin Iordan, 04.01.2019, 12:11
Circa 2 milioane de persoane au tranzitat frontierele României, în perioada 21 decemebrie 2018 – 2 ianuarie 2019. Traficul a fost cu 13% mai intens decât într-o perioadă obişnuită. Cel mai tranzitat punct rutier de trecere a frontierei a fost cel de pe autostrada Nădlac-Arad, pe unde au trecut peste 262.000 de persoane din cele 727.000 care au tranzitat frontiera de vest. Poliţiştii de frontieră le recomandă călătorilor să folosească toate cele 11 puncte rutiere de trecere a graniţei din vestul României. În judeţul Arad sunt patru puncte auto de trecere a frontierei, la Nădlac pe DN7, la Nădlac pe autostradă, la Turnu şi Vărşand. În judeţul Timiş se poate trece pe la Cenad, în judeţul Bihor pe la Salonta, Borş, Valea lui Mihai şi Săcuieni, iar în Satu Mare pe la Urziceni şi Petea. Poliţia de Frontieră Română reaminteşte de existenţa unei aplicaţii on-line, disponibilă pe pagina de internet politiadefrontiera.ro, care prezintă o medie a timpilor de aşteptare în punctele rutiere de trecere a graniţei.
Peste 166.000 de turişti români au ajuns de Revelion în staţiunile ţară, cu 4,5% mai mult decât în anul precedent, şi au cheltuit peste 187,5 milioane de lei – aproximativ 40 de milioane de euro – în creştere cu 8,5%, faţă de Revelionul anterior, conform datelor Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc. 57.000 de turişti au preferat să-şi petreacă noaptea de Revelion la pensiuni, peste 28.000 în staţiunile balneare, 37.000 la munte, iar peste 42.000 de persoane au optat pentru hotelurile din marile oraşe ale României. Cele mai căutate zone au fost Valea Prahovei, Poiana Braşov, Păltiniş, Rânca, Straja, Călimăneşti, Felix şi zonele tradiţionale rurale Bran-Moieciu, Maramureş şi Bucovina. La polul opus doar 10.500 de turişti români au apelat la agenţiile de turism pentru petrecerea Revelionului în străinătate şi au cheltuit aproximativ 6,1 milioane de euro. Cei mai mulţi şi-au cumpărat pachete pentru destinaţii de schi şi sporturi de iarnă în Austria, Franţa, Italia şi Bulgaria.
Casa Naţională de Asigurări de Sănătate informează că asiguraţii pot folosi cardurile de sănătate încă doi ani după data înscrisă pe document, ca urmare a prelungirii de la 5 la 7 ani a valabilităţii acestora. „Asiguraţii pot folosi la toţi furnizorii de servicii medicale aflaţi în relaţii contractuale cu o casă de asigurări de sănătate cardurile de sănătate, iar furnizorilor respectivi le vor fi decontate serviciile astfel prestate către asiguraţi”, transmite CNAS. Instituţia oferă drept exemplu cardurile care au înscrisă data de expirare 31.01.2019, care vor fi valabile până la 31.01.2021. „Aceasta înseamnă că deţinătorul de card nu are nevoie de adeverinţă sau de alte modalităţi de a dovedi calitatea de asigurat al sistemului asigurărilor sociale de sănătate”, spune CNAS. Calitatea de asigurat poate fi verificată pe site-ul www.cnas.ro, în secţiunea „Servicii”, categoria „Verificare asigurat”.
Primarii mai multor oraşe din Italia au anunţat că nu vor ţine cont de decretul privind siguranţa şi imigraţia emis de vice-premierul şi ministrul de interne, Matteo Salvini. Ei contestă, în primul rând, măsurile prin care migranţii fără permis de şedere nu pot primi rezidenţă. Potrivit edilului din Palermo, noile dispoziţii nu ţin cont de drepturile omului. Una dintre măsurile criticate este cea care stabileşte că permisul de şedere nu este suficient pentru ca un refugiat să obţină rezidenţa pe teritoriul italian, ceea ce presupune că extracomunitarii abia sosiţi în Italia nu pot să beneficieze de asistenţă medicală gratuită şi nici de serviciile unui centru de primire. De această măsură sunt afectaţi şi minorii neînsoţiţi, care au un permis eliberat pe motive umanitare, sau străinii care au un permis de şedere eliberat pentru motive de muncă. Într-o astfel de situaţie se află şi cetăţenii Republicii Moldova din Italia fără cetăţenie română, care în prezent din doi în doi ani sunt nevoiţi să-şi reînnoiască acest permis de şedere, transmite corespondentul Radio România.
