Jurnal românesc – 04.01.2017 UPDATE
Andreea Păstârnac – ministru pentru Românii de Pretutindeni, a spus că una dintre priorităţile sale va fi continuarea şi aprofundarea programelor dedicate învăţării limbii române în afara graniţelor. De asemenea, a adăugat ea, în cadrul celebrării Centenarului Unirii, îşi doreşte să dea ‘o imagine europeană’ comunităţilor de români din străinătate. Referitor la bugetul ministerului nou înfiinţat, aceasta a arătat că este unul care ‘se bazează foarte mult pe proiecte’. ‘Să nu uităm că relaţia noastră cu diaspora se aseamănă foarte mult cu diplomaţia parlamentară, că suntem în faţa unor voci multiple şi a unor puncte de vedere care au dreptul să se exprime’, a adăugat Andreea Păstârnac. La rândul său, Teodor Meleşcanu, ministru de Externe, a declarat că îşi doreşte adoptarea unei legi privind diaspora. Potrivit lui, una dintre soluţiile pentru o mai bună conlucrare cu diaspora ar trebui să fie adoptarea unei noi legi specifice, care să conţină drepturi pentru cetăţeni, mecanisme de sprijin pentru ei. Meleşcanu a adăugat că necesitatea acestei legi este determinată de faptul că vechea lege este dinainte de aderarea României la UE, aderare care a făcut să avem un număr foarte mare de cetăţeni care trăiesc şi muncesc în alte ţări din Uniune. Potrivit lui, această lege va trebui să conţină drepturile şi libertăţile de care trebuie să se bucure membrii diasporei, facilităţile pe care Guvernul României le oferă pentru reîntoarcerea lor în ţară şi tot ceea ce înseamnă măsuri pentru asigurarea identităţii şi moştenirii lor culturale şi spirituale.
Daniela Budu, 04.01.2017, 18:49
Andreea Păstârnac – ministru pentru Românii de Pretutindeni, a spus că una dintre priorităţile sale va fi continuarea şi aprofundarea programelor dedicate învăţării limbii române în afara graniţelor. De asemenea, a adăugat ea, în cadrul celebrării Centenarului Unirii, îşi doreşte să dea ‘o imagine europeană’ comunităţilor de români din străinătate. Referitor la bugetul ministerului nou înfiinţat, aceasta a arătat că este unul care ‘se bazează foarte mult pe proiecte’. ‘Să nu uităm că relaţia noastră cu diaspora se aseamănă foarte mult cu diplomaţia parlamentară, că suntem în faţa unor voci multiple şi a unor puncte de vedere care au dreptul să se exprime’, a adăugat Andreea Păstârnac. La rândul său, Teodor Meleşcanu, ministru de Externe, a declarat că îşi doreşte adoptarea unei legi privind diaspora. Potrivit lui, una dintre soluţiile pentru o mai bună conlucrare cu diaspora ar trebui să fie adoptarea unei noi legi specifice, care să conţină drepturi pentru cetăţeni, mecanisme de sprijin pentru ei. Meleşcanu a adăugat că necesitatea acestei legi este determinată de faptul că vechea lege este dinainte de aderarea României la UE, aderare care a făcut să avem un număr foarte mare de cetăţeni care trăiesc şi muncesc în alte ţări din Uniune. Potrivit lui, această lege va trebui să conţină drepturile şi libertăţile de care trebuie să se bucure membrii diasporei, facilităţile pe care Guvernul României le oferă pentru reîntoarcerea lor în ţară şi tot ceea ce înseamnă măsuri pentru asigurarea identităţii şi moştenirii lor culturale şi spirituale.
Preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a semnat decretul pentru retragerea cetăţeniei acordate fostului preşedinte român, Traian Băsescu. Anterior, în calitate de deputat al Parlamentului Republicii Moldova, am spus că cetăţenia i-a fost acordată dlui Băsescu în mod ilegal. Traian Băsescu a îndemnat în repetate rânduri la lichidarea statalităţii Republicii Moldova prin anexare la România. Încă din perioada aflării sale în exerciţiul funcţiei de preşedinte al României, acesta a refuzat sa recunoască statalitatea moldovenească şi existenţa poporului moldovenesc, astfel şi-a motivat Dodon decizia. Anterior, fostul preşedinte român a declarat că îl va acţiona în judecată pe Igor Dodon dacă acesta semnează un decret privind retragerea cetăţeniei sale. Traian Băsescu şi soţia sa, Maria, au solicitat cetăţenia Republicii Moldova si au depus pe 8 martie 2016 o cerere în acest sens, cetăţenia fiindu-le acordată pe 9 iunie 2016. Cererea a fost soluţionată în numai trei luni, deşi termenul legal este de un an. Băsescu declara încă din iulie 2013, după o vizită în Republica Moldova, că după ce îşi va termina mandatul de preşedinte al României va cere, poate, cetăţenia moldovenească în semn de respect şi dragoste pentru Republica Moldova şi oamenii ei.
Marca Dacia a vândut, în 2016, pe piaţa din Franţa, un număr record de peste 110 mii de autoturisme, în creştere cu 13,4% în ritm anual, potrivit datelor publicate de Comitetul constructorilor francezi de automobile. La rândul său, marca Renault a realizat, anul trecut, cea mai bună performanţă comercială în Franţa de după 2011, cu o crestere de 6,6% a vânzărilor de autoturisme, până la 407 mii de unităti. În 2016, Renault a deţinut peste 20% din piata auto franceză, în timp ce Dacia a avut o cotă de aproape 6%. În România, uzina Dacia de la Mioveni a fost preluată de Renault în anul 1999. Relansată în 2004 cu modelul Logan, Dacia a devenit un jucător de notorietate pe piaţa auto europeană.