Jurnal românesc – 03.09.2021
Doar 2,5% dintre
românii cu vârsta între 15 şi 24 de ani urmau anul trecut un program de
educaţie şi în acelaşi timp erau încadraţi în muncă, reiese din datele
publicate de Oficiul European de Statistică. Acest lucru, în condiţiile în
care, la nivel european, 18,4% dintre tinerii în marja de vârstă menţionată
învăţau şi lucrau simultan. Eurostat arată că ritmul tranziţiei de la şcoală la
piaţa muncii variază în rândul statelor membre UE, datorită influenţei
sistemelor naţionale de educaţie şi de formare profesională, precum şi a
caracteristicilor naţionale ale pieţei muncii şi factorilor culturali. În unele
ţări, tinerii încep să muncească mai devreme decât în altele, existând de
exemplu locurile de muncă pentru studenţi sau stagiile remunerate.
Sorin Iordan, 03.09.2021, 09:55
Doar 2,5% dintre
românii cu vârsta între 15 şi 24 de ani urmau anul trecut un program de
educaţie şi în acelaşi timp erau încadraţi în muncă, reiese din datele
publicate de Oficiul European de Statistică. Acest lucru, în condiţiile în
care, la nivel european, 18,4% dintre tinerii în marja de vârstă menţionată
învăţau şi lucrau simultan. Eurostat arată că ritmul tranziţiei de la şcoală la
piaţa muncii variază în rândul statelor membre UE, datorită influenţei
sistemelor naţionale de educaţie şi de formare profesională, precum şi a
caracteristicilor naţionale ale pieţei muncii şi factorilor culturali. În unele
ţări, tinerii încep să muncească mai devreme decât în altele, existând de
exemplu locurile de muncă pentru studenţi sau stagiile remunerate.
Cel mai
ridicat procent de elevi şi studenţi cu vârsta între 15 şi 24 de ani care urmau
un program de educaţie şi în acelaşi timp erau încadraţi în muncă s-a
înregistrat anul trecut în Olanda – aproape 58%, în Danemarca – peste 45%, în Germania
– circa 39% şi în Austria – puţin peste 35%. La polul opus s-au situat Croaţia
şi Ungaria – ambele cu 3,3%, Italia – cu 3,0%, Slovacia şi România – cu 2,5
procente. România nu stă bine nici în ceea ce priveşte procentul elevilor şi
studenţilor cu vârsta între 15 şi 24 de ani care în 2020 nu lucrau, dar care
îşi căutau un loc de muncă. Cu un procent de sub 1%, România se alătură
Sloveniei, Italiei, Cehiei şi Croaţiei la coada acestui clasament condus de
Suedia, Finlanda, Danemarca şi Olanda.
Ministerul
Culturii, Ministerul de Externe şi Institutul Cultural Român anunţă lansarea
Concursului Naţional pentru selectarea proiectului care va reprezenta România
la ediţia din 2022 a Expoziţiei Internaţionale de Artă – la Biennale di
Venezia. Această a 59-a ediţie se va desfăşura în perioada 23 aprilie – 27
noiembrie 2022, cu previzionare pentru specialişti şi presă în perioada 20 – 22
aprilie 2022, concursul fiind deschis participării autorilor individuali sau
reuniţi în grupuri, ori organizaţiilor neguvernamentale. Tema Biennalei de la
Venezia, The milk of dreams, a fost lansată de curatorul Cecilia
Alemani, iar expoziţia se concentrează în special pe reprezentarea corpurilor
şi metamorfozele acestora, pe relaţia dintre indivizi şi tehnologii şi pe
legătura dintre corpuri şi Pământ.
Pentru a participa la concursul naţional,
cei interesaţi trebuie să depună un proiect care să conţină documentaţia
obligatorie prevăzută în Regulamentul de organizare a concursului, publicat pe
paginile cultura.ro, mae.ro şi icr.ro. Termenul limită este 12 noiembrie, ora
14.30, iar câştigătorul va fi anunţat pe 24 ianuarie 2022. Proiectul care va
reprezenta România, la secţiunea Participări Naţionale, va fi realizat în
Pavilionul României din Giardini della Biennale şi Noua Galerie a Institutului
Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia.
În ultimii
patru ani statul ucrainean a adoptat un șir de legi anticonstituționale, care
contravin legislației internaționale europene, prevăzând în mod direct
asimilarea totală a etniilor conlocuitoare, se arată într-un apel pe care
Societatea pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina Mihai
Eminescu din Cernăuți l-a lansat către românii din Ucraina. Potrivit Societăţii
este vorba despre Legea Ucrainei cu privire la educație, care, prin
articolul 7, prevede practic închiderea școlilor naționale, Legea
Ucrainei cu privire la învățământul mediu general, prin articolul 5, şi
Legea Ucrainei cu privire la asigurarea funcționării limbii
ucrainene, care constrânge limbile minorităților.
Societatea precizează
că, în condiţiile în care schimbarea acestor legi nu mai este posibilă în
viitorul apropiat, este momentul ca românii din Ucraina să acorde o atenție
majoră educării copiilor în spiritul păstrării culturii românești.
Părinţii şi bunicii sunt rugaţi să le vorbească în limba maternă copiilor acasă
și în locurile publice, să frecventeze bisericile în care se slujește în limba
română, să consume presă românească, să le spună copiilor povești românești și
să-i înveţe de mici să scrie românește. Nu în ultimul rând, Societatea Mihai
Eminescu din Cernăuți roagă statul român să sprijine în continuare proiectele
depuse de mediul asociativ al românilor din Ucraina și, în măsura
posibilităților, să mărească numărul celor care beneficiază de acest sprijin.
A 11-a ediţie a
Festivalului Zilele filmului românesc este în plină desfăşurare la
Barcelona şi Madrid, transmite Institutul Cultural Român din capitala Spaniei,
organizatorul evenimentului. Festivalul, început pe 3 august la Santiago de
Compostela, propune spre vizionare până pe 14 septembrie filmele Cardinalul de Nicolae
Mărgineanu, Malmkrog de Cristi Puiu, Tipografic
majuscul de Radu Jude, Cărturan de Liviu Săndulescu şi
Între chin şi amin de Toma Enache. Din 17 septembrie, manifestarea
va fi itinerată la Valencia, apoi la Tenerife, Sevilla şi Zaragoza şi se va
încheia pe 5 decembrie la Oviedo. Zilele filmului românesc este un
proiect anual pe care ICR Madrid l-a iniţiat în 2010 şi care a devenit un punct
de referinţă în rândul cinefililor interesaţi de cinematografia românească şi
în rândul profesioniştilor.
