Jurnal Românesc – 03.03.2021
Aproximativ 1,3 milioane de români s-au repatriat în 2020, scrie
săptămânalul britanic The Economist, care mai notează că, în
contextul pandemiei de COVID-19, Europa a trecut în anul precedent printr-un
trend inversat al migraţiei. Publicaţia mai estimează că 500.000 de bulgari au
revenit acasă, ceea ce reprezintă un record pentru statul vecin care are o
populaţie de 7 milioane de locuitori. Politicienii din Europa de Est s-au
plâns de mult timp de un exod al creierelor în contextul în care cei mai
străluciţi studenţi au plecat în căutarea unor salarii mai mari în Vest. Acum,
în pandemie, într-o economie în schimbare, cu muncă de la distanţă, mulţi
dintre ei se întorc acasă, mai scrie The Economist. Jurnaliştii
britanici preiau o declaraţie a lui Liam Patuzzi, analist al Institutului
European pentru Politici Migraţioniste, care apreciază că pieţele muncii din
Europa de Est sunt fierbinţi în condiţiile în care diferenţele
salariale dintre Est şi Vest încep să se reducă. În 2010, un român care
se muta în Italia putea să câştige şi de cinci ori mai mult decât în ţara de
origine, iar în 2019, doar de trei ori mai mult. Pentru cei mai talentaţi,
acest decalaj este chiar şi mai mic. Dezvoltatorii români de software au numeroase
avantaje, printre care şi faptul că sunt scutiţi de impozitul pe venituri, un
loc de muncă în acest domeniu în Bucureşti îl întrece pe unul în
Bruxelles, a mai spus Patuzzi, citat de The Economist.
Departamentul pentru Românii de Pretutindeni estima anul trecut că, înainte de
începutul pandemiei de COVID-19, în diaspora trăiau peste 5,6 milioane de
români.
Sorin Iordan, 03.03.2021, 11:22
Aproximativ 1,3 milioane de români s-au repatriat în 2020, scrie
săptămânalul britanic The Economist, care mai notează că, în
contextul pandemiei de COVID-19, Europa a trecut în anul precedent printr-un
trend inversat al migraţiei. Publicaţia mai estimează că 500.000 de bulgari au
revenit acasă, ceea ce reprezintă un record pentru statul vecin care are o
populaţie de 7 milioane de locuitori. Politicienii din Europa de Est s-au
plâns de mult timp de un exod al creierelor în contextul în care cei mai
străluciţi studenţi au plecat în căutarea unor salarii mai mari în Vest. Acum,
în pandemie, într-o economie în schimbare, cu muncă de la distanţă, mulţi
dintre ei se întorc acasă, mai scrie The Economist. Jurnaliştii
britanici preiau o declaraţie a lui Liam Patuzzi, analist al Institutului
European pentru Politici Migraţioniste, care apreciază că pieţele muncii din
Europa de Est sunt fierbinţi în condiţiile în care diferenţele
salariale dintre Est şi Vest încep să se reducă. În 2010, un român care
se muta în Italia putea să câştige şi de cinci ori mai mult decât în ţara de
origine, iar în 2019, doar de trei ori mai mult. Pentru cei mai talentaţi,
acest decalaj este chiar şi mai mic. Dezvoltatorii români de software au numeroase
avantaje, printre care şi faptul că sunt scutiţi de impozitul pe venituri, un
loc de muncă în acest domeniu în Bucureşti îl întrece pe unul în
Bruxelles, a mai spus Patuzzi, citat de The Economist.
Departamentul pentru Românii de Pretutindeni estima anul trecut că, înainte de
începutul pandemiei de COVID-19, în diaspora trăiau peste 5,6 milioane de
români.
Pelicula Babardeală cu bucluc sau porno balamuc,
prezentată de regizorul Radu Jude la Festivalul Internaţional de Film de la
Berlin, a fost apreciată de presa de spacialitate, care o consideră o
usturătoare satiră socială, un rechizitoriu nimicitor asupra
României moderne, un film inventiv și amuzant și o
operă îndrăzneață. Lungmetrajul, care aspiră la Ursul de Aur, este
singura producţie românească din competiția de anul acesta a Berlinalei şi se
află în competiţie cu alte 14 producţii din 15 ţări. A 71-a ediţie a
Festivalului Internaţional de Film de la Berlin are loc în format online.
Juriul internaţional are în componenţă şase regizori laureaţi cu Ursul de Aur
la ediţii anterioare ale festivalului, printre care Adina Pintilie,
câştigătoarea Ursului de Aur în 2018 pentru cel mai bun film cu Nu mă
atinge-mă. Radu Jude a fost recompensat, în 2009, cu premiul
Confederaţiei Internaţionale a Cinematografelor de Artă pentru filmul Cea
mai fericită fată din lume, iar în 2015 a câştigat Ursul de Argint pentru
cea mai bună regie cu filmul Aferim!.
Expoziţia de fotografie Satul tradiţional românesc: oameni şi
meşteşuguri a artistului Sorin Onişor va fi deschisă la în oraşul spaniol
Alcala de Henares. Manifestarea, organizată de Ambasada României în Spania în
colaborare cu Institutul Cultural Român de la Madrid, se va desfăşura în
perioada 4 – 28 martie şi cuprinde 30 de instantanee ce înfăţişează frumuseţea
şi poezia satului românesc. Sorin Onişor, cunoscut sub numele de
Fotograful poporului român, vizitează satele româneşti de peste 12
ani şi surprinde în fotografiile sale obiceiurile româneşti. Expoziţia deschide
seria de evenimente culturale prilejuite de aniversarea a 140 de ani de la
stabilirea relaţiilor diplomatice dintre România şi Spania. Programul de
diplomaţie publică şi culturală, coordonat de Ministerul Afacerilor Externe
prin reprezentanţa diplomatică la Madrid, mai cuprinde concerte organizate în
clădiri simbol aparţinând Patrimoniului Naţional spaniol, expoziţii şi
conferinţe tematice. Cei interesaţi pot găsi detalii privind orarul şi
condiţiile de vizitare pe paginile madrid.mae.ro, icr.ro şi culturalcala.es.
ICR Berlin a dat startul celei de-a doua serii a programului
LyrikRegal – o Antologie a poeziei româneşti, care cuprinde
video-lecturi în interpretarea actorilor Anna Schumacher și Vlad Chiriac, prezentate
online până pe 7 aprilie. Publicul german poate asculta poezii semnate de Anton
Pann, Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Alexandru Macedonski, George Coșbuc,
Tudor Arghezi, Octavian Goga, Ion Minulescu, George Bacovia, Vasile Voiculescu,
Lucian Blaga și Ion Barbu, poeți ale căror opere au fost traduse și publicate
în două antologii în limba germană. Înregistrările sunt difuzate miercurea şi
vinerea pe site-ul ICR Berlin, precum şi pe paginile de Facebook şi Instagram
ale reprezentanţei culturale româneşti în capitala Germaniei.
