Jurnal românesc – 02.08.2022
Ministrul Afacerilor
Externe, Bogdan Aurescu, a declarat că în luna august a acestui an urmează să
fie operaţionalizate consulatele generale de la Londra şi Paris, ca parte a
reformei consulare declanşată începând cu anul 2020. De asemenea, până la finalul
anului vor fi deschise și consulatul general de la Nantes, biroul consular de
la Belfast și consulatul general de la Salzburg, a mai anunțat ministrul. Şeful
diplomaţiei a prezentat, de curând în
şedinţă de guvern, o notă de informare cu o serie de măsuri care vizează îmbunătăţirea
serviciilor consulare si nu în ultimul rând, Bogdan Aurescu a vorbit despre
nevoia unor modificări legislative pentru a continua efortul de
debirocratizare, de digitalizare şi de degrevare. Am identificat o serie de
acte normative care ar trebui să fie modificate şi sperăm ca, în colaborare cu
colegii de la Ministerul de Interne şi Ministerul Justiţiei, să facem progrese.
În acest sens, suntem deja în contact la nivel tehnic şi mă refer aici la legea
privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, pentru
a putea eficientiza procedura de preluare şi procesare a cererilor de eliberare
a documentelor de călătorie şi cărţilor de identitate electronice, precum şi normele
metodologice de aplicare a acestei legi.
Nicoleta Stoica, 02.08.2022, 11:10
Ministrul Afacerilor
Externe, Bogdan Aurescu, a declarat că în luna august a acestui an urmează să
fie operaţionalizate consulatele generale de la Londra şi Paris, ca parte a
reformei consulare declanşată începând cu anul 2020. De asemenea, până la finalul
anului vor fi deschise și consulatul general de la Nantes, biroul consular de
la Belfast și consulatul general de la Salzburg, a mai anunțat ministrul. Şeful
diplomaţiei a prezentat, de curând în
şedinţă de guvern, o notă de informare cu o serie de măsuri care vizează îmbunătăţirea
serviciilor consulare si nu în ultimul rând, Bogdan Aurescu a vorbit despre
nevoia unor modificări legislative pentru a continua efortul de
debirocratizare, de digitalizare şi de degrevare. Am identificat o serie de
acte normative care ar trebui să fie modificate şi sperăm ca, în colaborare cu
colegii de la Ministerul de Interne şi Ministerul Justiţiei, să facem progrese.
În acest sens, suntem deja în contact la nivel tehnic şi mă refer aici la legea
privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, pentru
a putea eficientiza procedura de preluare şi procesare a cererilor de eliberare
a documentelor de călătorie şi cărţilor de identitate electronice, precum şi normele
metodologice de aplicare a acestei legi.
De asemenea, avem in vedere
si modificarea legii privind actele de stare civilă, pentru a elimina
obligativitatea transcrierii documentelor de stare civilă eliberate în statele
membre ale UE, modificarea legii privind cazierul judiciar, pentru a putea permite
cetăţenilor români să aplice electronic pentru eliberarea cazierului judiciar,
precum şi modificarea legii privind cetăţenia română, în vederea simplificării
procesului de depunere a dosarelor pentru redobândirea cetăţeniei române şi
respectiv pentru depunerea jurământului de credinţă, a mai afirmat ministrul
afacerilor externe Bogdan Aurescu.
După cinci luni de conflict, persoanele care au fost
strămutate din Ucraina au nevoie din ce în ce mai mult de asistență umanitară
pe termen mai lung. In acest sens, Crucea Roșie Română, cu sprijinul Crucii
Roșii Naționale din Coreea, a inaugurat de curand un centru multicultural
pentru a răspunde nevoilor crescânde ale copiilor și adulților afectați de
conflict și pentru a oferi sprijin durabil cetățenilor români cu o situație
socio-economică dificilă.
Centrul multicultural va
aborda un tip de asistență umanitară integrată, care vizează acoperirea
nevoilor urgente și de bază ale persoanelor aflate în dificultate, cum ar fi
mese calde, servicii de sănătate și sprijin psihosocial, precum și ateliere
tematice pentru copii și părinți, cursuri de limba română și engleză, dar și
alte activități de pregătire pentru viață. Pe măsură ce criza umanitară
din Ucraina evoluează, am observat că persoanele care vin în România nu sunt
doar în tranzit, ci și în căutarea unui loc de ședere pe termen mediu și lung,
în special în orașele mari, așa cum este Bucureștiul, a declarat Ioan-Silviu
Lefter, Directorul General al Crucii Roșii Române. Am creat un spațiu de
sprijin pentru persoanele profund afectate de criza din Ucraina, oferindu-le
oportunități care să le ajute să se integreze în comunitățile locale și să devină
membri activi ai acestora, a mai adaugat Directorul General al Crucii
Roșii Române.
Potrivit Agenției ONU pentru Refugiați (UNHCR), se
estimează că aproximativ 88.400 de persoane care au fugit din Ucraina au rămas
în România, unele persoane călătorind periodic în și din țară.
In acelaşi context, Ministerul
Familiei, Tineretului şi Egalității de Șanse a lansat platforma Primero, o
aplicatie destinata monitorizarii copiilor veniți din Ucraina. De la începutul
crizei ucrainene, odată cu sosirea primilor refugiați la noi, ne-am implicat cu
tot ce ne-a stat în puteri să le fim alături tuturor celor care au fugit din
calea războiului. Mă bucur să anunț lansarea aplicației PRIMERO, prin
intermediul căreia vom putea înregistra și monitoriza toți copiii ucraineni,
ajunși pe teritoriul României, însoțiți de părinți sau nu, a declarat ministrul
Gabriela Firea, precizand faptul ca platforma va fi gestionată de Autoritatea
Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție și va funcționa la
nivel național cu sprijinul UNICEF Romania. Prin intermediul aplicației PRIMERO
vor fi centralizate informațiile despre locurile de cazare organizate sau
despre comunitățile în care sunt găzduite familii cu copii ucraineni, sau copii
ucraineni însoțiți de alte persoane adulte decât părinții lor, a mai declarat
Gabriela Firea.
Autoritatea Electorală Permanentă informeaza că totalul de
cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral la data de 31 iulie
2022 este de 18.873.368, cu 10.509 mai mulţi faţă de ultima informare publică.
Potrivit unui comunicat de presă remis AGERPRES de AEP, diferenţele apar ca
urmare a operaţiunilor curente efectuate de primari în Registrul electoral
aferent unităţilor administrativ-teritoriale conduse de aceştia şi a importului
de date de la Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de
Date. Autoritatea Electorală Permanentă menţionează că, din totalul de
alegători români care figurează în Registrul electoral, un număr de 18.084.978
au domiciliul sau reşedinţa în ţară, iar 788.390 au domiciliul în străinătate
şi sunt posesori de paşaport CRDS.
