Jurnal Românesc – 02.04.2020
Românii care nu respectă regimul stării de asediu şi regimul stării
de urgenţă sunt sancţionaţi, începând de joi, de la ora 24.00 ora României, cu
amenzi mai mari. Astfel, persoanele fizice care nu respectă ordonanţele
militare plătesc amenzi cuprinse între 2.000 şi 20.000 de lei. Amenda minimă
pentru persoanele juridice care nu se conformează restricţiilor a crescut de la
1.000 de lei la 10.000 de lei şi poate atinge chiar 70.000 de mii de lei. De
asemenea, au fost introduse şi sancţiuni complementare aplicate în funcţie de
natura şi gravitatea faptei. Printre acestea, confiscarea bunurilor destinate,
folosite sau rezultate din contravenţie, suspendarea temporară a activităţii,
desfiinţarea unor lucrări sau refacerea unor amenajări.
Sorin Iordan, 02.04.2020, 11:20
Românii care nu respectă regimul stării de asediu şi regimul stării
de urgenţă sunt sancţionaţi, începând de joi, de la ora 24.00 ora României, cu
amenzi mai mari. Astfel, persoanele fizice care nu respectă ordonanţele
militare plătesc amenzi cuprinse între 2.000 şi 20.000 de lei. Amenda minimă
pentru persoanele juridice care nu se conformează restricţiilor a crescut de la
1.000 de lei la 10.000 de lei şi poate atinge chiar 70.000 de mii de lei. De
asemenea, au fost introduse şi sancţiuni complementare aplicate în funcţie de
natura şi gravitatea faptei. Printre acestea, confiscarea bunurilor destinate,
folosite sau rezultate din contravenţie, suspendarea temporară a activităţii,
desfiinţarea unor lucrări sau refacerea unor amenajări.
Preşedintele Klaus
Iohannis a declarat că, de la începutul situaţiei create de pandemia de
COVID-19, au fost aplicate peste 78.000 de amenzi. S-au făcut peste
870.000 de acţiuni de control. S-a controlat felul în care oamenii respectă
izolarea, în care respectă carantina, felul în care firmele respectă normele de
vânzare şi aşa mai departe. Pot să vă spun că autorităţile au lucrat foarte
serios, a afirmat preşedintele. El a adăugat că legile în contextul
pandemiei sunt clare. Ele se respectă şi nu se discută, iar scopul lor este
protejarea populaţiei. Klaus Iohannis a reluat totodată apelul adresat
românilor să păstreze distanţa minimă, să evite pe cât posibil interacţiunea
fizică şi să respecte regulile impuse de autorităţi.
Din ce în ce mai mulţi români intră în ţară din Ungaria pe jos, a
declarat ministrul de Interne, Marcel Vela, care a apreciat că demersul pare
organizat.Foarte mulţi cetăţeni vin până la graniţa cu România, din
Ungaria, şi apoi o tranzitează pietonal. Este o situaţie inedită, pentru că
dacă ea se întâmpla într-un mod aleator şi destul de rar, acum deja pare că
este organizată, a spus Vela. El a explicat că spre deosebire de traficul
rutier, pentru care există un plan de lucru, şi anume autoturismele sunt comasate
pe regiuni şi apoi escortate de poliţie într-un convoi rutier până în judeţul
de destinaţie, pentru cei care tranzitează frontiera pietonal nu există încă
proceduri.
Trebuie să găsim soluţii să pregătim mijloace de transport
(…) să nu mai poată pleca într-un mod dezorganizat (…) suntem preocupaţi ca
orice fisură în sistem (…) să fie contracarată, a mai spus ministrul.
El a anunţat pe cei care intră în ţară pe jos că vor fi opriţi, urcaţi în
autocare şi duşi în convoi către zonele de destinaţie, fiindu-le interzis să
umble liberi prin localităţile limitrofe punctelor de frontieră. Totodată,
ministrul de Interne a anunţat că l-a trimis pe inspectorul general al Poliţiei
de Frontieră, Ioan Buda, într-un control de rutină la Vama Nădlac 2
din judeţul Arad, acolo unde au fost raporate cele mai multe astfel de
tranzitări ale graniţei. Acesta este însărcinat, printre altele, şi cu
fluidizarea tranzitului pentru camioane la intrarea în ţară, pentru ca
transportul de marfă să se efectueze cât mai eficient cu respectarea
procedurilor impuse în contextul pandemiei de COVID-19.
Departamentul pentru Românii de Pretutindeni anunţă că termenul de
depunere de proiecte pentru prima sesiune de finanțare nerambursabilă din 2020
a fost extins cu 15 zile, de la 31 martie până la 15 aprilie. Instituţia
precizează că a răspuns astfel solicitărilor venite din partea asociațiilor
românești din numeroase țări, care au cerut un răgaz pentru a adapta proiectele
la situația de criză generată de pandemia cu noul coronavirus. Având în vedere
restricțiile în vigoare peste tot în lume,
DRP recomandă ca activitățile
propuse în proiecte să fie adaptate mediului online, cu accent pe mass-media,
educație şi cultură. Plafonul maxim de finanţare este de 150.000 lei de
proiect. Eligibile sunt asociaţiile, fundaţiile, unităţile de cult, ONG-urile
românilor din afara graniţelor, organizaţiile internaţionale, persoanele fizice
autorizate sau persoanele juridice de drept public sau privat din România sau
din străinătate care derulează proiecte sau acțiuni în sprijinul românilor de
pretutindeni. Cererea de finanțare, actele necesare, precum şi informaţii utile
pot fi găsite pe site-ul mprp.gov.ro. Documentaţia poate fi trimisă doar în
format electronic, la adresa de e-mail proiecte@mprp.gov.ro.
Bolnavii de COVID-19 care sunt domiciliați în regiunea
transnistreană și se află în stare gravă ar putea fi tratați în instituțiile
medicale din Chișinău, a anunțat ministrul Sănătății din Republica Moldova,
Viorica Dumbrăveanu. Radio Chişinău transmite că oficialul a solicitat
implicarea reprezentanților Organizației Mondiale a Sănătății din Republica
Moldova pentru a monitoriza situația din instituțiile medicale din
Transnistria. Numărul de persoane infectate cu noul coronavirus în stânga
Prutului a depăşit 420 şi au fost deja înregistrate decese. Pentru a combate
răspândirea bolii, Parlamentul de la Chişinău a decretat stare de urgență până
pe 15 mai. Autorităţile au decis să acorde zile libere pentru angajaţii
instituţiilor publice şi au interzis deplasarea grupurilor mai mari de 3
persoane. Militarii au fost mobilizaţi şi patrulează alături de poliţişti pe
străzile oraşelor. Totodată, pentru a sprijini economia, Chişinăul a promis
ajutoare la plata salariilor pentru agenţii economici care sunt nevoiţi să îşi
oprească activitatea pe durata stării de urgenţă.
