Jurnal românesc – 02.02.2022
Numărul total de cetăţeni cu
drept de vot înscrişi în Registrul Electoral la data de 31 ianuarie a fost de
18.871.088, cu 3.964 mai mic decât la 31 decembrie, transmite Autoritatea
Electorală Permanentă. Din totalul de alegători români care figurează în
Registrul Electoral, 766.536 aveau domiciliul sau reşedinţa în străinătate şi
erau deţinători de paşaport electronic. Cei mai mulţi cetăţeni români cu drept
de vot din afara graniţelor ţării, înscrişi în Registrul Electoral, se află în
Republica Moldova – 232.777, Germania – 108.727, Italia – 72.349, Statele Unite
ale Americii – 61.857, Spania – 48.531, Canada – 44.468, Israel – 42.831 şi
Ungaria – 27.042.
Sorin Iordan, 02.02.2022, 10:47
Numărul total de cetăţeni cu
drept de vot înscrişi în Registrul Electoral la data de 31 ianuarie a fost de
18.871.088, cu 3.964 mai mic decât la 31 decembrie, transmite Autoritatea
Electorală Permanentă. Din totalul de alegători români care figurează în
Registrul Electoral, 766.536 aveau domiciliul sau reşedinţa în străinătate şi
erau deţinători de paşaport electronic. Cei mai mulţi cetăţeni români cu drept
de vot din afara graniţelor ţării, înscrişi în Registrul Electoral, se află în
Republica Moldova – 232.777, Germania – 108.727, Italia – 72.349, Statele Unite
ale Americii – 61.857, Spania – 48.531, Canada – 44.468, Israel – 42.831 şi
Ungaria – 27.042.
Liga Studenților Iaşi
solicită Guvernului eliminarea tuturor restricțiilor de la granița dintre
România și Republica Moldova. Organizaţia mai cere înlăturarea restricțiilor la
frontiera cu toate statele vecine pentru cetățenii români și etnicii români cu
permis de ședere, precum și eliminarea obligativității completării formularului
de localizare a pasagerului și anularea amenzilor. Studenții ieşeni arată că,
deși există o excepție introdusă de Guvern în mai 2020 conform căreia studenții
și elevii etnici români nu sunt obligați să prezinte dovada vaccinării, a
trecerii prin boală sau un test PCR la intrarea în România, aceasta se aplică
doar pentru cei care fac naveta zilnic și prezintă documente
doveditoare, iar în unele cazuri reprezentanții Poliției de Frontieră și
ai Direcțiilor de Sănătate Publică îi plasează în mod abuziv pe cei nevaccinați
în carantină obligatorie. Pentru a fi scutiți de aceste abuzuri, unii
ajung să își sacrifice bursa de student etnic român în valoare de circa 1.300
lei moldovenești, care le ajunge pentru cel mult trei teste PCR, în contextul în
care venitul mediu în Republica Moldova este de trei ori mai mic decât în
România, susțin cei din liga studențească. Potrivit acestora, mulți
tineri au fost amendați pentru necompletarea corespunzătoare a
formularului PLF, valoarea amenzii fiind de la 6 până la 10 ori mai mare decât
bursa. Liga Studenților Iaşi atrage atenţia că, în acest context, mulți tineri
au rămas acasă şi au pierdut legătura cu centrele universitare, ceea ce
le-a afectat parcursul educaţional.
Uniunea Studenţilor din
România, împreună cu Liga Studenţilor Români din Străinătate, au lansat
proiectul Masa Critică, ce îşi propune formarea unui grup academic
de reacţie şi răspuns rapid care va combate dezinformarea şi va trata cele mai
fragile şi relevante zone din societatea românească. Iniţiativa va furniza
constant un flux de informaţii concrete şi corecte către publicul general,
documente de reacţie, consiliere şi propuneri către sfera guvernamentală şi
sprijin de documentare către studenţi. Masa Critică va aduce la
aceeiaşi masă studenţi români, atât din ţară, cât şi din diaspora, dornici să
se afirme, să se implice şi să analizeze diverse subiecte într-un mod cât mai
independent şi obiectiv, a declarat preşedintele Uniunii Studenţilor din
România, Ina Nimerenco. La rândul său, LSRS a transmis că a avut mereu ca scop
principal încurajarea întoarcerii tinerilor în ţară şi că, prin aceast proiect,
aduce expertiza acestora cu un pas mai aproape de dezbaterile din spaţiul
naţional. Ulterior acestor analize, va fi organizată o dezbatere în urma căreia
va fi elaborat un document tip rezoluţie ce va fi transmis decidenţilor din
ţară, agenţiilor europene şi societăţii civile.
Promovarea diplomaţiei
culturale prin dezvoltarea unor relaţii de cooperare prin intermediul
filialelor Institutului Cultural Român şi susţinerea proiectelor operatorilor
culturali din ţară prin programe de finanţare se numără printre direcţiile pe
care ICR şi le-a stabilit în Strategia pentru perioada 2022 – 2026. Prevederile
documentului, adoptat de Consiliul de conducere al ICR, urmează să fie aplicate
la nivelul centralei şi în reprezentanţele din Beijing, Berlin, Bruxelles,
Budapesta, Chişinău, Istanbul, Lisabona, Londra, Madrid, New York, Paris,
Praga, Roma, Stockholm, Tel Aviv, Varşovia, Veneţia şi Viena. ICR îşi mai
propune sprijinirea culturii contemporane, promovarea limbii române, a
multilingvismului şi pluriculturalităţii în comunităţile istorice şi diaspora.
Institutul mai arată că a prioritizat 3 obiective din cele 13 prevăzute în
Legea nr. 356 din 2003, care-i reglementează funcţionarea. Este vorba despre
conceperea de proiecte şi dezvoltarea de programe şi schimburi cu caracter
cultural, artistic, ştiinţific, educativ şi documentar, favorizarea deschiderii
spre celelalte culturi ale lumii şi a receptării acestora în spaţiul românesc
şi facilitarea dialogului şi a colaborării.