Jurnal românesc – 02.02.2017
În contextul preocupării de facilitare a accesului
cetăţenilor români la serviciile consulare oferite de misiunile diplomatice şi
oficiile consulare, prin Legea nr. 1/2017 au fost eliminate majoritatea taxelor
consulare. Într-o declaraţie, directorul general al Departamentului Consular al
MAE, Bogdan Stănescu, arată că decizia are drept scop reducerea presiunii
fiscale asupra cetăţenilor români, beneficiari de servicii consulare, precum şi
reglementarea situaţiei juridice a acestora. Măsura îi încurajează, totodată,
pe cetăţenii români să obţină documentele de stare civilă şi de identitate
româneşti, ceea ce contribuie, într-o măsură semnificativă, la păstrarea
legăturilor cu România. De asemenea, pentru ca activitatea consulară să fie
menţinută la parametri optimi, au fost adoptate măsuri menite să consolideze
capacitatea operaţională a reţelei consulare. Astfel, au fost alocate în
bugetul Ministerului de Externe fondurile necesare asigurării continuităţii
activităţii specifice, prin menţinerea, în aceleaşi condiţii, a raporturilor
contractuale cu personalul angajat pe plan local. Schema de încadrare cu
personal a Serviciului Exterior al MAE a fost suplimentată cu 50 de posturi
consulare, iar procesul de extindere şi modernizare a reţelei consulare
continuă prin deschiderea de noi oficii consulare şi reamenajarea sediilor
celor existente, la standarde Schengen.
Roxana Vasile, 02.02.2017, 12:06
În contextul preocupării de facilitare a accesului
cetăţenilor români la serviciile consulare oferite de misiunile diplomatice şi
oficiile consulare, prin Legea nr. 1/2017 au fost eliminate majoritatea taxelor
consulare. Într-o declaraţie, directorul general al Departamentului Consular al
MAE, Bogdan Stănescu, arată că decizia are drept scop reducerea presiunii
fiscale asupra cetăţenilor români, beneficiari de servicii consulare, precum şi
reglementarea situaţiei juridice a acestora. Măsura îi încurajează, totodată,
pe cetăţenii români să obţină documentele de stare civilă şi de identitate
româneşti, ceea ce contribuie, într-o măsură semnificativă, la păstrarea
legăturilor cu România. De asemenea, pentru ca activitatea consulară să fie
menţinută la parametri optimi, au fost adoptate măsuri menite să consolideze
capacitatea operaţională a reţelei consulare. Astfel, au fost alocate în
bugetul Ministerului de Externe fondurile necesare asigurării continuităţii
activităţii specifice, prin menţinerea, în aceleaşi condiţii, a raporturilor
contractuale cu personalul angajat pe plan local. Schema de încadrare cu
personal a Serviciului Exterior al MAE a fost suplimentată cu 50 de posturi
consulare, iar procesul de extindere şi modernizare a reţelei consulare
continuă prin deschiderea de noi oficii consulare şi reamenajarea sediilor
celor existente, la standarde Schengen.
Secretarul de stat George Ciamba a avut, miercuri, o
întrevedere cu ambasadorul Regatului Spaniei în România, Ramiro Fernandez
Bachiller. Au fost reafirmate nivelul excelent al relaţiilor bilaterale
româno-spaniole circumscrise Parteneriatului Strategic dintre cele două state,
precum şi angajamentul ambelor părţi pentru consolidarea cooperării în plan
sectorial, în domenii de interes comun, cu accent pe dimensiunea economică.
George Ciamba a salutat apropiata vizită în România a Comandantului navei
Almirante Juan de Borbon. Nava este dotată cu un sistem de conducere a luptei
Aegis, similar celui de la Deveselu. În context, a fost subliniată importanţa
continuării eforturilor NATO în vederea operaţionalizării depline a sistemului
aliat de apărare anti-rachetă.
Preşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din
afara graniţelor, deputatul Constantin Codreanu, a avut, miercuri, o
întrevedere cu ambasadorul Republicii Moldova în România, Mihai Gribincea. Au fost
discutate aspecte legate de relaţiile bilaterale, promovarea parteneriatelor
dintre cele două state, precum şi noi posibilităţi de cooperare, în special, în
domeniul de activitate al Comisiei pentru comunităţile de români din afara
graniţelor ţării. Atât deputatul Constantin Codreanu, cât şi ambasadorul Mihai
Gribincea au accentuat necesitatea existenţei unei instituţii care să se ocupe
aparte de Republica Moldova. Constantin Codreanu a afirmat că între Republica
Moldova şi România există relaţii speciale şi privilegiate şi este necesar un
minister separat sau măcar delegat, care să gestioneze interacţiunea dintre
cele două state.
Ministerul român de Externe a salutat celebrarea, la 1
februarie, a 25 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre România
şi Ucraina, cu acest prilej având loc un schimb de scrisori de felicitare între
şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Teodor Meleşcanu, şi omologul său ucrainean,
Pavlo Klimkin. În scrisoarea sa, ministrul Meleşcanu a subliniat importanţa
consolidării relaţiilor bilaterale şi a evidenţiat disponibilitatea României de
a aprofunda cooperarea cu Ucraina în cadrul formatelor existente. MAE
subliniază că România va continua să susţină suveranitatea, independenţa,
integritatea teritorială şi unitatea Ucrainei, aspiraţiile poporului ucrainean
de a se alătura comunităţii europene, precum şi eforturile autorităţilor
ucrainene în amplul proces de reformă. De asemenea, MAE precizează că românii
din Ucraina şi ucrainenii din România reprezintă importante punţi de legătură
între cele două state, contribuind la dezvoltarea comunităţilor în mijlocul
cărora trăiesc. Ucraina şi-a proclamat independenţa la 24 august 1991, iar
România a stabilit cu aceasta relaţii diplomatice la 1 februarie 1992. România
a fost primul stat membru al Uniunii Europene care a ratificat Acordul de
Asociere UE-Ucraina, la 3 iulie 2014.
