Jurnal românesc – 02.01.2025
Centenarul Patriarhiei Române reprezintă un moment de mare bucurie şi de recunoştinţă pentru toţi românii ortodocşi, „un prilej de întărire în credinţă şi de aducere aminte a celor care, prin iubirea lor jertfelnică, ne-au lăsat o mărturisire şi o moştenire sfântă”, a transmis miercuri, 1 ianuarie, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel.
Roxana Iorgulescu Bandrabur, 02.01.2025, 13:14
Centenarul Patriarhiei Române reprezintă un moment de mare bucurie şi de recunoştinţă pentru toţi românii ortodocşi, „un prilej de întărire în credinţă şi de aducere aminte a celor care, prin iubirea lor jertfelnică, ne-au lăsat o mărturisire şi o moştenire sfântă”, a transmis miercuri, 1 ianuarie, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel.
„Anul 2025, declarat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române şi Anul comemorativ al duhovnicilor şi mărturisitorilor ortodocşi români din secolul al XX-lea, reprezintă un moment unic în istoria Bisericii Ortodoxe Române. Această aniversare nu este doar o celebrare a trecutului, ci şi o chemare la recunoştinţă faţă de înaintaşii noştri şi reflecţie asupra rolului Bisericii noastre în viaţa poporului român. Patriarhia Română a fost, de-a lungul celor 100 de ani de existenţă, o făclie nestinsă a credinţei şi a unităţii naţionale, iar duhovnicii şi mărturisitorii ortodocşi români din secolul al XX-lea au fost adevăraţi apărători ai credinţei ortodoxe în faţa încercărilor şi prigoanelor”, a subliniat Patriarhul, cu ocazia proclamării Anului omagial al Centenarului Patriarhiei Române, potrivit Agerpres și basilica.ro.
Muzeul Municipiului București începe programul extern în anul 2025 cu un proiect special care prezintă istoria și farmecul capitalei României, cu un accent puternic pe epoca sa de glorie: perioada interbelică. Organizată în parteneriat cu Muzeul Municipiului București și susținută de Ambasada României și Consulatul General al României la Londra, sărbătoarea cuprinde vernisajul expoziției „București: Hărți în mișcare” / „Bucharest: Moving Maps” și un concert de muzică românească interbelică cu melodiile iconice ale Jean Moscopol, Sergiu Malagamba, Ionel Fernic și alte legende muzicale ale vremii.
Evenimentul este dedicat Zilei Culturii Naționale a României și va avea loc pe 15 ianuarie 2025, între orele 19:00 – 21:30, la sediul Institutului Cultural Român din Londra.
În cadrul expoziției, publicul din capitala Marii Britanii este invitat să descopere Bucureștiul privind o selecție de imagini care au fost atent alese din Arhiva Muzeului Municipiului București și să-l asculte pe curatorul expoziției, dr. Adrian Majuru, care va susține o prelegere despre istoria capitalei României și despre oamenii care au contribuit la conturarea viitorului acesteia. „Istoria este precum o hartă a geografiilor în continuă schimbare. Iar Strada este continentul care s-a modificat continuu pe măsura preocupărilor noastre cotidiene, dar mai ales pe măsura proiecțiilor noastre de viață.
Bucureştiul a fost în ultimele două sute de ani o adevărată arenă a confruntărilor între «nou» şi «vechi», între oraşul oriental care se încăpăţâna să dăinuie şi oraşul modern care s-a luptat îndelung să prindă contur. Construirea unui oraş modern din perspectivă urbanistică în Bucureşti a reprezentat o prioritate pentru «intelighenţia» românească a secolului al XIX-lea. Acest proces s-a încadrat de la bun început curentului de integrare europeană.”
60 de mesaje din perioada Revoluției Române, urme de gloanțe, dar și înscrisuri și îndemnuri ale protestatarilor anticomuniști ar putea fi acoperite odată cu renovarea clădirii Universității din București. Mai multe asociații de revoluționari din țară, muzeografi și ONG-uri atrag atenția asupra importanței istorice a acestor vestigii și cer autorităților să le conserve, transmite Rador, citând Radio România Actualități.
Alexandru Binescu, de la Asociația „Memoria Revoluției”, menționează că există pe Universitatea din București „60 de inscripții de la Revoluția din 1989. Ele sunt de o importanță excepțională. Sunt singurele care mai există în România. Toate sunt atestate de cercetătoarea Irina Nicolau, la câteva zile după Revoluția din 1989. Campania noastră, „Salvați memoria Revoluției”, urmărește conservarea și punerea în valoare a acestor mesaje. Pentru aceasta, am lansat o petiție. Este adresată celor trei instituții care au atribuții în păstrarea acestor mesaje: în primul rând, Universitatea din București, Primăria Capitalei și Ministerul Culturii.”
Mesajele lăsate în decembrie 1989 pe zidurile Palatului Universității din capitală sunt menționate și în prima carte despre revoluție, antologia „Vom muri și vom fi liberi”, publicată în 1990.
Cetățenilor străini care doresc să învețe limba română, Institutul Cultural Român le oferă oportunitatea să se înscrie la cursurile extensive cu prezență fizică sau online, organizate la București începând cu 27 ianuarie 2025 pentru toate nivelurile, de la începători la avansaţi, în conformitate cu prevederile Cadrului European Comun de Referinţă pentru Limbi. Formularul de înscriere poate fi trimis la adresa de e-mail limbaromana@icr.ro.
De asemenea, ICR organizează cursuri individuale la cerere, pe tot parcursului anului. Înscrierile pentru un program de curs adaptat nevoilor fiecărui participant au fost deschise pe 23 decembrie 2024. Tariful este 110 lei/oră.
România exportă electricitate și gaze naturale în Republica Moldova pe baze comerciale și numai după acoperirea nevoilor noastre proprii, spune ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Situația din Moldova vine în contextul în care centrala care asigură cea mai mare parte a energiei din Republica Moldova, cea de la Cuciurgan, din stânga Nistrului, funcționa exclusiv cu gaze din Rusia, aduse via Ucraina. La 31 decembrie 2024 a expirat acordul dintre Ucraina și Rusia privind tranzitul de gaze, iar partea ucraineană a anunțat că exclude o prelungire a înțelegerii.
1 ianuarie 2025 „este și prima zi în care gazul rusesc nu mai tranzitează Ucraina. Rusia a folosit energia ca armă de șantaj timp de decenii, amenințând mereu cu „închiderea robinetului”. Și continuă să facă asta. Cei care visează la „gazul ieftin” rusesc să țină cont că libertatea nu are preț. Iar fără independență energetică nu pot exista nici libertatea, nici securitatea unei țări”, a scris Burduja pe pagina sa de Facebook.
