Jurnal românesc – 02.01.2023
Anul acesta România va continua să își urmărească obiectivele pe baza celor trei piloni esențiali ai politicii sale externe – creșterea rolului și influenței țării noastre în UE și, respectiv, NATO și dezvoltarea și aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii, concomitent cu susținerea și promovarea valorilor democratice, a drepturilor și libertăților fundamentale, a stabilității și securității atât în regiune, cât și la nivel global, cu promovarea și respectarea strictă a dreptului internațional și a ordinii internaționale bazate pe reguli, susținerea fermă a multilateralismului eficient și corelarea politicii externe în materie de obiective și priorități cu politica de securitate și apărare, se arată în Raportul Reperele acțiunii diplomatice a României. Realizări și cifre – 2022, publicat de MAE la finele anului 2022.
Roxana Iorgulescu Bandrabur, 02.01.2023, 11:15
Anul acesta România va continua să își urmărească obiectivele pe baza celor trei piloni esențiali ai politicii sale externe – creșterea rolului și influenței țării noastre în UE și, respectiv, NATO și dezvoltarea și aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii, concomitent cu susținerea și promovarea valorilor democratice, a drepturilor și libertăților fundamentale, a stabilității și securității atât în regiune, cât și la nivel global, cu promovarea și respectarea strictă a dreptului internațional și a ordinii internaționale bazate pe reguli, susținerea fermă a multilateralismului eficient și corelarea politicii externe în materie de obiective și priorități cu politica de securitate și apărare, se arată în Raportul Reperele acțiunii diplomatice a României. Realizări și cifre – 2022, publicat de MAE la finele anului 2022.
Astfel, consolidarea, la nivelul UE, a rolului și profilului României, implicarea activă în demersurile de la nivel UE vizând asigurarea unui proces de redresare economică durabil, continuarea demersurilor intense, pe linie politico-diplomatică, pentru aderarea României la Spațiul Schengen, continuarea demersurilor în direcția dezvoltării profilului activ pe care România l-a obținut în cadrul NATO, precum și promovarea priorităților strategice ale României în cadrul Alianței, inclusiv în perspectiva Summitului NATO de la Vilnius din 2023, continuarea demersurilor de accedere în programul Visa Waiver sunt câteva dintre direcțiile diplomației române pentru anul în curs.
De asemenea, România va continua să acorde în mod activ asistență și sprijin multidimensional Ucrainei, va susține traseul și orientarea europeană, respectiv euroatlantică, după caz, ale Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei și va continua demersurile active în sprijinirea Republicii Moldova în plan politico-diplomatic, al reformelor necesare pentru parcursul european, pe palier economic, al securității energetice și alte domenii relevante. Printre prioritățile diplomației române se mai regăsește și valorizarea adecvată și comprehensivă a relațiilor cu ceilalți vecini direcți ai țării noastre: Ungaria, Bulgaria, Serbia.Raportul Reperele acțiunii diplomatice a României. Realizări și cifre – 2022, poate fi consultat integral pe www.mae.ro.
Pe 31 ianuarie 2023, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) al României va organiza la Ateneul Român din București prima ediție a Galei Cercetării Românești. Prin acest eveniment, va fi recunoscută excelența oamenilor de știință – cetățeni români sau de origine română – din întreaga lume, care, prin munca lor, își aduc o contribuție importantă la progresul umanității. MCID va evidenția cele mai valoroase realizări în acest sens, având totodată intenția de a facilita realizarea de proiecte comune de către oamenii de știință din țară și cei aflați în afara granițelor. În acest context, MCID a lansat o competiție, în cadrul căreia se pot înscrie persoanele interesate. Acordarea premiilor individuale și pentru echipe de cercetare, pe categorii separate și de vârstă, se va face pe baza unei analize efectuate de un comitet de selecție, format din personalități marcante ale cercetării românești. Înscrierea pentru competiție se poate face până la data de 18 ianuarie 2023, pe site-ul https://galacercetarii.research.gov.ro/, unde sunt afișate instrucțiunile de participare. Înregistrarea se poate face și pentru simpla participare, fără înscrierea în competiție. Pentru orice alte informații suplimentare, persoanele interesate se pot adresa MCID.
Timișoara va găzdui în perioada 10 -13 aprilie 2023, Conferința Smart Diaspora 2023, care va reuni peste o mie de reprezentanți de prim nivel ai diasporei românești. Conferința Smart diaspora – diaspora în învățământ superior, știință, inovare și antreprenoriat. Diaspora și prietenii ei, organizată sub Înaltul Patronaj al Președintelui României și sub egida Guvernului României, Ministerului Educației și Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării de Alianța Timișoara Universitară (ATU), UEFISCDI cu participarea Academiei Române, își propune să creeze un spațiu al dialogului și al colaborării între cercetătorii români, indiferent de locul unde trăiesc și lucrează, continuând seria întâlnirilor comunității științifice românești din țară și străinătate începută în anul 2008.
Ne propunem să facilităm legătura cu Smart – Diaspora, cel puțin prin două componente: crearea de cadre pentru colaborarea cu comunitățile academice, științifice și de cercetare din România, dar și crearea de mecanisme și de cadre pentru întoarcerea acasă a unui număr important de reprezentanți ai acestei comunități., a subliniat rectorul UVT, Marilen Gabriel PirteaÎn cadrul sesiunilor în plen și a workshop-urilor exploratorii, participanții vor avea oportunitatea de a dezbate teme de interes care vizează știința la frontiera cunoașterii; provocarea digitalului; sustenabilitatea, securitatea și reziliența pentru cetățeni și comunități; știința cu toți și pentru toți în societate și pentru societate; antreprenoriat (social, tehnologic, cultural); sectorul neguvernamental – provocări de cercetare.La eveniment vor participa personalități marcante din comunitatea academică și științifică recunoscute pe plan internațional, precum și reprezentanți ai autorităților publice și mediului de business românesc.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a primit aprobarea oficială din partea Comisiei Europene pentru Programul Educație și Ocupare (PEO), aferent perioadei de programare 2021-2027. Peste 250.000 de adulți și alți 279.000 de tineri vor fi implicați în programe de formare pentru a accede pe piața muncii. De asemenea, vor fi implementate măsuri care să asigure sprijin pentru unitățile de învățământ unde riscul de abandon școlar este ridicat și zeci de mii de elevi vor avea parte de ajutor pentru continuarea studiilor. Optimizarea sistemelor de educație și formare pentru a răspunde cerințelor pieței muncii, concomitent cu promovarea accesului egal la educație și stimularea învățării pe tot parcursul vieții, precum și consolidarea funcționării eficiente a pieței muncii și facilitarea accesului și a participării incluzive și egale la ocupare de calitate și durabilă pentru resursa de forță de muncă sunt obiective principale ale Programului Educație și Ocupare, care beneficiază de o alocare totală de 4.342.112.755 euro și urmărește valorificarea potențialului uman, în condiții de echitate, prin creșterea relevanței sistemelor de educație și formare pentru piața muncii, în contextul utilizării și dezvoltării competențelor digitale și antreprenoriale și promovării unui mediu stimulativ pentru învățarea pe tot parcursul vieții.Totodată, în domeniul Ocupării, obiectivul este ca piața muncii din România să devină sustenabilă, rezilientă, pro-activă și bazată pe inovare socială.
