Jurnal românesc – 01.11.2019
Poeta Ana Blandiana a cucerit publicul cititor spaniol care a venit să o întâlnească și să îi asculte poemele, duminică, 27 octombrie 2019, pe scena celui mai important festival internațional de poezie de la Madrid, PoeMAD. Institutul Cultural Român de la Madrid a sprijinit participarea Anei Blandiana la cea de-a noua ediție a festivalului. Prezența sa a reprezentat o premieră pentru scena lirică madrilenă, pentru publicul spaniol care a primit-o cu multă caldură, entuziasm și un real interes pe Ana Blandiana, una dintre figurile esențiale ale poeziei europene actuale. Ana Blandiana a susținut un recital de poezie, în duo cu poetul Boris Novak, poet, traducător şi eseist sloven în Auditoriumul centrului cultural Conde Duque. La eveniment au asistat aproximativ 200 de spectatori care au ascultat poeziile în lectura autorilor, în limbile originale, și au urmărit traducerea textelor în limba spaniolă proiectate pe un ecran. Recitalul de poezie al Anei Blandiana a cuprins 30 de poeme care vor fi publicate anul viitor de editura Galaxia Gutenberg, în volumul Un arhanghel murdar de funingine.
Hildegard Ignătescu, 01.11.2019, 12:01
Poeta Ana Blandiana a cucerit publicul cititor spaniol care a venit să o întâlnească și să îi asculte poemele, duminică, 27 octombrie 2019, pe scena celui mai important festival internațional de poezie de la Madrid, PoeMAD. Institutul Cultural Român de la Madrid a sprijinit participarea Anei Blandiana la cea de-a noua ediție a festivalului. Prezența sa a reprezentat o premieră pentru scena lirică madrilenă, pentru publicul spaniol care a primit-o cu multă caldură, entuziasm și un real interes pe Ana Blandiana, una dintre figurile esențiale ale poeziei europene actuale. Ana Blandiana a susținut un recital de poezie, în duo cu poetul Boris Novak, poet, traducător şi eseist sloven în Auditoriumul centrului cultural Conde Duque. La eveniment au asistat aproximativ 200 de spectatori care au ascultat poeziile în lectura autorilor, în limbile originale, și au urmărit traducerea textelor în limba spaniolă proiectate pe un ecran. Recitalul de poezie al Anei Blandiana a cuprins 30 de poeme care vor fi publicate anul viitor de editura Galaxia Gutenberg, în volumul Un arhanghel murdar de funingine.
Muzeul Naţional Brukenthal lansează, în data de 1 noiembrie 2019, proiectul Muzeul viu – 30 de ani de la Revoluţia din 1989, o acţiune cofinanţată de Consiliul Local şi Primăria Municipiului Sibiu. Proiectul cuprinde o serie de evenimente ce au ca scop sublinierea rolului Sibiului în decembrie 1989: o expoziţie foto-documentară, o expoziţie cu piese din colecţia modern – contemporan a Muzeului de Istorie, trei prelegeri, un catalog de proiect, alte materiale tipărite pentru informare publică. În 15 noiembrie, Muzeul Naţional Brukenthal va vernisa o expoziţie cu fotografii mai puţin cunoscute din timpul Revoluţiei din 1989 din Sibiu, oraş martir, dar şi din timpul perioadei comuniste. Imaginile vor fi expuse atât în faţa muzeului, în Piaţa Mare din centrul Sibiului, cât şi în interior, în Casa Albastră. Cu această ocazie, sibienii sunt invitaţi să doneze obiecte care provin din decembrie 1989 şi primele luni ale anului 1990. Doritorii se vor putea adresa în perioada 1-29 noiembrie secretariatului Muzeului Naţional Brukenthal din Sibiu.
Muzeul Municipiului București invită publicul să viziteze expoziția eveniment – Benzi Desenate din Epoca de Aur”, care va fi deschisă la Palatul Suțu, în perioada 1-30 noiembrie 2019. La 30 de ani de la căderea regimului comunist, vizitatorii sunt invitați să descopere autori și povești citite de sute de copii prin intermediul revistelor Luminița”, Cutezătorii”, Șoimii Patriei”, Arici Pogonici”, Luceafărul Copiilor” și nu numai. Expoziția va cuprinde reviste în original, manuscrise din redacția Cutezătorii” expuse în premieră și poate fi văzut chiar și ultimul număr al revistei Cutezătorii”, apărut pe data de 14 decembrie 1989. Prin intermediul Almanahului Vacanța Cutezătorilor” publicat în 1989, vizitatorii se vor întâlni și cu benzi desenate din afara spațiului românesc din Franța, din fosta U.R.S.S și din Cehoslovacia. Nu vor lipsi nici personajele din benzile desenate și filmele de animație nord americane, publicate în anul 1986 în Almanahul Enciclopedic Contemporanul”.
Numărul cazurilor de jaf raportate la poliţie în România a fost în anul 2017 de 16 la 100.000 de locuitori, ceea ce plasează România printre ţările cu cele mai puţine jafuri din Europa. Singurele state membre care se situează mai bine decât România la acest capitol sunt Ungaria şi Slovacia (ambele cu 9 cazuri de jaf la 100.000 de locuitori), Slovenia, Cipru, Estonia si Cehia, arată datele publicate recent de un studiu Eurostat. La polul opus se află Belgia, unde în 2017 au fost raportate 167 de cazuri de jaf la 100.000 de locuitori, urmată de Franţa, Spania, Anglia şi Ţara Galilor şi Portugalia. In Uniunea Europeană, numărul cazurilor de jaf raportate la poliţie a scăzut cu aproape un sfert între 2011 şi 2017, după o creştere de 4% înregistrată în perioada 2008 – 2011.
