Jurnal Românesc – 01.08.2022
Roxana Iorgulescu Bandrabur, 01.08.2022, 11:22
Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP) a anunțat, luni, debutul programului național „Luna Diasporei”, intitulat așa deoarece această perioadă a anului este cea în care românii de pretutindeni sosesc acasă într-un număr foarte mare.
Așa încât pe parcursul întregii luni, în diferite județe ale țării se desfășoară evenimente culturale și de consultare, pentru dezbaterea temelor de interes pentru românii ce trăiesc în afara granițelor țării, din diaspora și deopotrivă din comunitățile istorice. La deschiderea oficială a celei de a VI-a ediții a „Programului Luna Diasporei”, desfășurată luni, 1 august 2022, la Palatul Administrativ Suceava, a participat și o delegație a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, condusă de secretarul de stat Gheorghe Cârciu.
Ambasadorul Statului Israel în România, E.S. domnul David Saranga, şi-a lansat duminică, 31 iulie, la Festivalul „Săptămâna Haferland”, cartea „Întoarcerea la România”, volum bilingv român-englez, relatează Agerpres.
„Când am scris această carte nu am scris despre politică, am scris despre experienţa pe care am avut-o aici, în România, am scris despre lucrurile care ne leagă, am scris despre rădăcinile sionismului care sunt aici în România şi mai ales am scris despre călătoriile mele”, a afirmat David Saranga, completând: „Am vrut să călătoresc mai mult, dar timpul meu a fost limitat, aşa că am putut să călătoresc doar de două sau trei ori pe lună şi de fiecare dată am văzut tradiţia voastră, de fiecare dată am văzut natura, de fiecare dată când am călătorit m-am întâlnit cu oameni calzi şi întotdeauna spun că dacă va fi ceva de care să-mi fie dor în România sunt două lucruri: oamenii şi frumuseţea naturii”.
Autorul a menţionat că de multe ori este întrebat de ce numele cărţii este „Întoarcerea la România”, şi nu „Întoarcerea în România”. „Răspunsul este foarte simplu: pentru mine România nu este doar un loc geografic, pentru mine România nu este doar un teritoriu, pentru mine întoarcerea în România înseamnă întoarcerea într-un loc special, întoarcerea într-un loc unde mă simt acasă şi din acest motiv eu m-am întors nu în România, eu m-am întors la România”, a spus E.S. domnul David Saranga.
Aeroportul Băneasa, din nordul Capitalei, se redeschide de astăzi. Timp de nouă ani, aeroportul a fost închis pentru zborurile comerciale şi a trecut printr-un program de modernizare a clădirilor şi a echipamentelor. Pe Băneasa, timpul necesar formalităţilor va fi sub o oră, spre deosebire de Aeroportul Otopeni, unde pasagerii trebuie să vină cu cel puţin două ore înainte de îmbarcare, scrie Rador. Aeroportul Băneasa a fost inaugurat în 1920, însă istoria sa începe la 1 august 1912, când Liga Aeriana Română, condusă de principele George Valentin Bibescu, înfiinţează la Băneasa o şcoală de pilotaj pentru piloţi militari.
Optaţi să vă deplasaţi cu avionul mai mult dimineaţa, pentru a evita astfel anulările şi întârzierile, călătoriţi fără bagaje la cală, ci doar cu cele de mână şi încărcaţi-vă cu foarte multă răbdare. Acestea sunt regulile de vară propuse de preşedintele Autorităţii Naţionale a Aviaţiei Civile din Italia, Pierluigi Di Palma, pentru luna august.
Haosul zborurilor din această prima parte a verii, care a adus la sute de anulări şi la şi mai multe întârzieri, i-a pus în alertă şi pe reprezentanţii Ministerului Transporturilor din Roma, care îi sfătuiesc pe pasageri să nu plece la drum cu prea multe bagaje, pentru a nu-şi strica vacanţa. Motivul acestui haos de pe aeroporturile din Europa este cauzat de faptul că pe timpul pandemiei, mulţi angajaţi din aeroporturi şi de la companiile aeriene au fost concediaţi, iar acum, când cetăţenii au început să călătorească din nou, lipsa de personal îşi spune cuvântul.
Cu toate acestea, Italia este una din ţările în care încă se ajunge la timp şi doar din cauza unor greve au fost anulate anumite curse aeriene şi aceasta, deoarece Guvernul de la Roma, explică tot Pierluigi Di Palma, a intervenit la timp şi a oferit protecţie lucrătorilor aeroporturilor şi companiilor aeriene şi nu s-au făcut concedieri în masă, aşa cum s-a întâmplat în alte ţări, relatează Rador.
Contribuția misiunii române de pompieri la stingerea incendiilor în cooperare cu colegii lor greci a fost în centrul unui eveniment organizat cu ocazia plecării pompierilor români care au stat timp de o lună în Grecia în cadrul proiectului pilot de prepoziționare a unor pompieri europeni.
În cuvântul de rămas-bun, ministrul grec pentru Criza Climatică și Protecția Civilă, Christos Stylianidis, a mulțumit călduros delegației României și din partea premierului grec, Kyriakos Mitsotakis, remarcând în special contribuția esențială a pompierilor români pe teren, în incendii dificile şi ajutorul pe care aceștia l-au oferit colegilor lor greci.
La rândul său, ministrul de Interne al României, Lucian Bode, a subliniat că și anul acesta România își exprimă solidaritatea față de Grecia pentru stingerea incendiilor, adăugând că este o problemă care privește toată Europa.
Misiunea României a fost formată din 56 de pompieri detașați în două schimburi consecutive a câte 28 de persoane, timp de 15 zile pe parcursul întregii luni iulie. Pompierii români au avut baza în Attica și au participat la numeroase operațiuni de stingere a incendiilor, cum ar fi la Schimatari (4/7), Porto Germeno (5/7) și la Penteli (20-21/7), unde chiar au rămas în mod voluntar cu mult după încheierea turei lor. Contribuția lor la întărirea Serviciului de Pompieri Nea Makri a fost și ea importantă, principalul obiectiv fiind protejarea pădurii de pin din Schinias și a zonei mai extinse (Grammatiko, Sesi, Varnavas, Marathonas). De asemenea, au efectuat patrule și recunoașteri în zona Parnitha, Ymittos și Penteli.
