Jurnal românesc – 01.08.2014
Premierul român, Victor Ponta l-a propus pe Dacian Cioloş pentru un nou mandat de comisar european din partea României pentru portofoliul agriculturii. Şeful guvernului i-a trimis o scrisoare în acest sens lui Jean-Claude Juncker, preşedintele viitoarei Comisii Europene. Propunerea Executivului de la Bucureşti este susţinută şi de preşedintele Traian Băsescu. În vârstă de 45 de ani, Dacian Cioloş este comisar european pentru agricultură şi dezvoltare rurală din februarie 2010. În România, el a deţinut portofoliul Ministerului Agriculturii in perioada 2007-2008. Dacian Cioloş este iniţiatorul reformei Politicii Agricole Comune. Din totalul bugetului european, agriculturii îi revin circa 40%, adică 363 de miliarde de euro. În viitorul exerciţiu bugetar multianual 2014-2020, România va primi circa 19 miliarde de euro.
Mihai Pelin, 01.08.2014, 11:58
În România, persoanele fizice şi firmele care nu îşi declară impozitele datorate statului, obligaţii care sunt însă descoperite de Fisc în cuantum mai mare de 50 lei, vor fi obligate să achite o „penalitate de nedeclarare” de minimum 10% din sumă, care va fi majorată la 100% dacă datoria rezultă din evaziune. Persoanele fizice şi firmele care vor plăti această penalitate de nedeclarare nu vor fi însă scutite de achitarea celorlalte plăţi, reprezentând dobânzi şi penalităţi de întârziere, aferente datoriilor. Deşi puternic contestată de către mediul de afaceri, noua penalitate a fost introdusă în ultima formă a proiectului noului Cod de Procedură Fiscală. Documentul relevă intenţia Guvernului de la Bucureşti de a introduce o astfel de „penalitate de nedeclarare” pentru obligaţiile fiscale principale nedeclarate de contribuabili/plătitori şi stabilite de organele de inspecţie fiscală prin decizii de impunere.
Un român cheltuie în medie 3 euro la o şedinţă de cumpărături, de două ori mai puţin decât un ungur sau un polonez şi de zece ori mai puţin decât un francez. Prin comparaţie cu francezii însă, românii merg la cumpărături mai des, o dată la două zile, faţă de o dată la trei-patru zile, în cazul locuitorilor din Hexagon. Conform analiştilor, principalul motiv pentru care românii cheltuie atât de puţin atunci când merg la cumpărături prin comparaţie cu alţi europeni este faptul că puterea de cumpărare este mică. Preţurile alimentelor, ale hainelor sau ale produselor de îngrijire personală din magazinele din România sunt de multe ori aliniate celor din alte state europene, însă salariile sunt cele care au rămas în urmă. Spre exemplu, salariul mediu în România este de 380 de euro, al doilea cel mai mic din UE după Bulgaria, în timp ce un german câştigă de şapte ori mai mult.
Românii care îşi plătesc contribuţia la sănătate pot beneficia de tratamente gratuite la medicii stomatologi aflaţi în relaţie contractuală cu casele judeţene de sănătate. Concret, un dentist de la oraş poate trata pacienţii pe asigurare în limita unui plafon de 2.400 de lei (545 euro), în timp ce plafonul unui medic din mediul rural ajunge la 3.000 de lei (680 euro). Deşi nu sunt pe deplin mulţumiţi de bugetul care li s-a alocat, specialiştii susţin că s-a făcut un pas înainte, având în vedere că anul trecut autorităţile au decis să taie complet finanţarea pentru asistenţa stomatologică. Asta în ciuda statisticilor care plasează românii în topul europenilor cu cele mai multe probleme de sănătate orală. Potrivit noului pachet de bază, veteranii, revoluţionarii, beneficiarii legilor speciale şi copiii au parte de gratuitate când ajung la stomatolog, în limita plafonului. Ceilalţi asiguraţi sunt nevoiţi să suporte 40% din factură, conform legii.
Tinerii basarabeni mai pot depune până pe data de 2 august dosarele pentru admitere la studii în România la Consulatul din capitala Republicii Moldova. Încă din prima zi de admitere, absolvenţii au făcut cozi imense la Consulatul României la Chişinău. Cele mai multe cereri sunt depuse pentru oraşele situate în apropierea frontierei. Cele mai solicitate licee pentru care aplică elevii rămân a fi cele din Iaşi, urmate de Bacău, Suceava şi Galaţi. Admiterea nu se face în ordinea depunerii dosarelor, ci după mediile calculate conform metodologiei.
