Jurnal românesc – 01.03.2023
Departamentul pentru Românii
de Pretutindeni a lansat Sesiunea de finanţare nerambursabilă pentru anul 2023.
Potenţialii beneficiari sunt asociaţiile, fundaţiile, unităţile de cult,
organizaţiile neguvernamentale ale românilor de pretutindeni şi persoanele
fizice autorizate sau persoanele juridice de drept public sau privat din
România sau din străinătate. Plafonul maxim acordat pentru proiectele depuse în
cadrul programelor Educaţie şi Spiritualitate şi
tradiţie este de 2.000.000 lei pentru fiecare proiect, iar pentru cele
din domeniile Cultură, Societatea civilă şi
Mass-media este de 500.000 lei per proiect. În cadrul sesiunii de
finanţare din acest an, un solicitant poate depune cel mult trei proiecte, cu condiţia
ca acestea să se încadreze în programe diferite. Proiectele cu o perioadă de
derulare de minimum 10 luni trebuie depuse până pe 15 martie. Pentru celelalte
proiecte, dosarele sunt primite până pe 28 aprilie. Cererile de finanţare
trebuie trimise în format pdf, la adresa de e-mail proiecte@dprp.gov.ro.
Trebuie şi este normal să sprijinim cât mai mult românii de pretutindeni,
întrucât cifrele oficiale şi neoficiale ne arată fără niciun dubiu că mai avem
o Românie în afara graniţelor noastre, a declarat şeful DRP, Gheorghe
Cârciu. El a subliniat că scopul principal al acestui program guvernamental
este întărirea identităţii româneşti.
Sorin Iordan, 01.03.2023, 11:00
Departamentul pentru Românii
de Pretutindeni a lansat Sesiunea de finanţare nerambursabilă pentru anul 2023.
Potenţialii beneficiari sunt asociaţiile, fundaţiile, unităţile de cult,
organizaţiile neguvernamentale ale românilor de pretutindeni şi persoanele
fizice autorizate sau persoanele juridice de drept public sau privat din
România sau din străinătate. Plafonul maxim acordat pentru proiectele depuse în
cadrul programelor Educaţie şi Spiritualitate şi
tradiţie este de 2.000.000 lei pentru fiecare proiect, iar pentru cele
din domeniile Cultură, Societatea civilă şi
Mass-media este de 500.000 lei per proiect. În cadrul sesiunii de
finanţare din acest an, un solicitant poate depune cel mult trei proiecte, cu condiţia
ca acestea să se încadreze în programe diferite. Proiectele cu o perioadă de
derulare de minimum 10 luni trebuie depuse până pe 15 martie. Pentru celelalte
proiecte, dosarele sunt primite până pe 28 aprilie. Cererile de finanţare
trebuie trimise în format pdf, la adresa de e-mail proiecte@dprp.gov.ro.
Trebuie şi este normal să sprijinim cât mai mult românii de pretutindeni,
întrucât cifrele oficiale şi neoficiale ne arată fără niciun dubiu că mai avem
o Românie în afara graniţelor noastre, a declarat şeful DRP, Gheorghe
Cârciu. El a subliniat că scopul principal al acestui program guvernamental
este întărirea identităţii româneşti.
Ambasadele României şi
Republicii Moldova în Italia au prezentat, în premieră, la 27 februarie,
tradiţia Mărţişorului. Evenimentul, intitulat MĂRŢIŞOR. Simbol al
primăverii inclus în patrimoniul imaterial al UNESCO, a fost organizat în
parteneriat cu Muzeul Naţional al Satului Dimitrie Gusti din
Bucureşti, Centrul de Documentare Sit al Patrimoniului Mondial UNESCO din Roma
şi Liga Studenţilor Români în Străinătate – Filiala Italia şi s-a desfăşurat la
Palatul Senatorial al Primăriei din Roma. La manifestare au participat
ambasadorii României şi Republicii Moldova, Gabriela Dancău şi, respectiv,
Anatolie Urecheanu, reprezentanţi ai instituţiilor italiene şi experţi în
patrimoniu, precum şeful Secţiei Patrimoniul Cultural şi Evidenţă Ştiinţifică
din cadrul Muzeul Naţional al Satului, dr. Georgiana Onoiu, şi responsabilul
Centrului de Documentare Situl UNESCO din Roma, Elisabetta Maffioli, care au
susţinut scurte conferinţe şi prezentări. De asemenea, membrii LSRS – Filiala
Italia au împărţit mărţişoare în Piaţa Campidoglio din Roma, în cadrul
campaniei Mărţişor – dar şi dor. Mărţişorul a fost înscris în Lista
Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii în 2017 în urma
depunerii unui dosar multinaţional de către România, Republica Moldova,
Bulgaria şi Macedonia de Nord.
Agenţia Universitară a
Francofoniei a acordat 100 de burse în cadrul ediţiei de anul acesta a
Programului de burse de cercetare doctorală şi postdoctorală Eugen
Ionescu, finanţate de Ministerul român al Afacerilor Externe. În urma
apelului la candidaturi, lansat de Agenţia Universitară a Francofoniei la 7
octombrie 2022, au fost admise 519 de dosare. La finalul procesului de selecţie
au fost acordate 63 de burse doctorale şi 37 de burse postdoctorale pentru
candidaţi care provin din 22 de ţări francofone, între care state din Africa,
Franţa, Georgia şi Republica Moldova. Programul bursier se va derula în
perioada 1 mai – 31 iulie, într-una dintre cele 28 de universităţi şi
instituţii de învăţământ superior din România, membre ale organizaţiei
francofone. Programul de burse doctorale şi postdoctorale Eugen
Ionescu a fost instituit de Guvernul României la 23 mai 2007, în cinstea
memoriei marelui scriitor româno-francez.
Trei co-producții românești
participă la cea de-a 25-a ediție a Festivalului Internațional de Film
Documentar de la Salonic, care are loc în perioada 2-12 martie. Este vorba despre
Cine nu sunt, debutul regizoarei române de origine maghiară Skovrán
Tünde, o co-producţie România-Canada-Africa de Sud, Între revoluții
în regia lui Vlad Petri, co-producţie România-Croația-Iran-Qatar și
ANHELL69, în regia columbianului Theo Montoya, producător Bianca
Oana, o co-producţie Columbia-România-Franța-Germania. Filmele
ANHELL69 și Între revoluții sunt înscrise în secțiunea
Open Horizons, în vreme ce pelicula Cine nu sunt
participă la competiţia internaţională. Proiecţiile din cadrul Festivalului de
Film Documentar de la Salonic sunt completate, în acest an, de sesiuni de
masterclass, susținute de regizori internaționali.
