Ziua Culturii Române
Aniversare a poetului Mihai Eminescu şi zi a culturii naţionale, 15 ianuarie mobilizează toate energiile culturale româneşti.
Bogdan Matei, 15.01.2014, 11:40
Comparabilă, până la un punct, cu sărbatorile Francofoniei sau Hispanităţii, Ziua Culturii Naţionale pe care, pe 15 ianuarie, o celebrează românii se suprapune, nu întâmplător, cu aniversarea poetului Mihai Eminescu.
Cu o existenţă biologică întinsă pe doar 39 de ani, 1850-1889, dar cu o posteritate fără egal, Eminescu este cel despre care criticul literar Titu Maiorescu scria în epocă că va fi punctul de plecare pentru toată dezvoltarea viitoare a cugetării româneşti. Considerat, ca poet, ultimul mare exponent al romantismului european, promotor, în publicistică, al conservatorismului şi naţionalismului luminat, Eminescu a devenit, în ultimul secol, cel mai mai popular brand cultural românesc.
Era, astfel, firesc ca, în 2010, Parlamentul de la Bucureşti să aleagă, aproape în unanimitate, tocmai ziua lui de naştere drept zi a Culturii Naţionale. Aceasta, spuneau atunci promotorii proiectului de lege, va fi o zi în care nu numai celebrăm un mare creator, dar şi o zi de reflecţie asupra culturii române, în genere, şi a proiectelor culturale de interes naţional. Ulterior, de altfel, autorităţile din Republica Moldova vecină (ex-sovietică, majoritar romanofonă) au hotărât, la rându-le, în numele comuniunii de limbă şi de istorie cu România, să instituie tot 15 ianuarie ca sărbătoare a culturii.
În ţară şi peste hotare, la Bucureşti şi în provincie, la Chişinău şi la Bruxelles, în muzee şi săli de concerte, în şcoli şi lăcaşuri de cult, toată suflarea culturală românească s-a mobilizat pentru celebrarea acestei zile aparte.
Filialele din străinătate ale Institutului Cultural Român au invitat nume de marcă ale culturii din ţară. Directorul Teatrului Naţional din Bucureşti, actorul Ion Caramitru, secondat de artişti instrumentişti, a oferit un recital de poezie la Paris. La Berlin, a fost programat un spectacol de teatru după un scenariu inspirat de Jurnalul scriitorului interbelic Mihail Sebastian. La Stockholm, protagonistele manifestărilor de la ICR sunt scriitoarea Gabriela Melinescu şi naista Dana Dragomir, două reprezentante ale culturii române stabilite în Suedia. Spiritualitatea românească e celebrată nu doar în Occident, ci şi în ţările vecine. În Ungaria, la ICR Budapesta sunt expuse lucrări semnate de pictori contemporani români. Iar în Bulgaria, la Sofia, a fost vernisată expoziţia de fotografie şi carte Regina Maria – istorie si destin, dedicată marii suverane de acum un secol, soţia Regelui Ferdinand, sub al cărui sceptru s-au unit cu România, după primul război mondial, toate provinciile româneşti aflate, până atunci, sub stăpânirea imperiilor multinaţionale vecine.
