Vizita noului premier român la Bruxelles
Aflat la prima vizită la Bruxelles după instalare, premierul român, Mihai Tudose, a avut o agendă bogată. Şi ca interlocutori, şi ca teme abordate.
Florentin Căpitănescu, 12.07.2017, 12:30
Deloc întâmplător, prima deplasare externă a
proaspătului premier al Guvernului de stânga de la Bucureşti, Mihai Tudose, a
fost la Bruxelles. După instabilitatea politică internă ce a precedat
instalarea Cabinetului său, Tudose a dat asigurări, în discuţiile pe care le-a
avut cu responsabilii europeni, că România rămâne un partener serios, ce-şi va
respecta cu stricteţe angajamentele asumate. În întâlnirile avute cu
preşedinţii Consiliului şi Comisiei Europene, Donald Tusk şi, respectiv,
Jean-Claude Junker, cu şeful Parlamentului European, Antonio Tajani, şi cu
responsabilul pentru Politică Regională din Executivul comunitar, Corina Creţu,
au fost discutate numeroase subiecte – de la evoluţiile economice şi intrarea
în Spaţiul Schengen, până la parcursul justiţiei şi absorbţia fondurilor
europene. Pe cea din urmă temă, una sensibilă, fiindcă încă de la aderarea la
UE, în 2007, România nu a excelat la acest capitol, premierul Tudose a declarat
că: O veste bună este că s-a
reuşit ca, săptămâna aceasta, să se deblocheze 600 de milioane de euro, prin
acele celebre autorităţi de management, care încep să fie validate. E un prim
semn bun.
Tot în privinţa fondurilor comunitare,
premierul îşi doreşte o cooperare mai adâncă între miniştrii săi şi oficialii europeni.
Tocmai de aceea, a spus el: Cel puţin
o dată pe lună, toţi miniştrii implicaţi în proiecte europene vor veni la
Bruxelles, vor vorbi cu comisarii, vom avea contacte regulate la nivel de Consiliu
şi Comisie, pentru ca ceea ce facem noi, România, să nu mai ajungă la Bruxelles
distorsionat, să nu mai existe deosebiri majore între realitate şi percepţie.
În plan economic, el a declarat că nu va fi depaşită limita
de 3% din PIB a deficitului bugetar şi că Guvernul nu va introduce
controversatul impozit pe cifra de afaceri.
Despre aderarea
României la Spaţiul Schengen, premierul a afirmat că, tehnic, este posibilă,
doar că trebuie rezolvată problema politică şi cea economică. Pe
tema Schengen, au fost şi interlocutorii de acord că, din punct de vedere
tehnic, lucrurile sunt aproape gata, dacă nu gata complet, fiind mai mult o
problemă politică şi de concurenţă, pentru că lucrurile s-au dus pe zona
economică mai mult. Dar avem încredere că vom depăşi şi acest moment. Mecanismul
de Cooperare şi Verificare (MCV), prin care Bruxellesul monitorizează, încă de
la aderarea la UE, traseul justiţiei, a fost o altă temă cu greutate pe agenda
discuţiilor. Preşedintele CE, Jean-Claude Juncker, a declarat cu
Mecanismul trebuie suspendat până în 2019, când România va asigura preşedinţia
UE, daca justiţia îşi va mentine actualul curs. La rându-i, premierul a dat
asigurări că Executivul său nu va adopta măsuri care să nu fie discutate cu societatea
civilă, dezbătute în Parlament şi cunoscute de partenerii europeni, în paralel
cu respectarea deciziilor Curţii Constituţionale de la Bucureşti.