Victime şi pagube materiale după furtuna din vestul României

Morţi, răniţi şi pagube materiale considerabile: sunt efectele furtunii de duminică seara, din vestul, centrul şi nordul României.

Warning: Trying to access array offset on null in /home/web/rri.ro/public/wp-content/themes/rri/template-parts/content.php on line 98
Roxana Vasile, 18.09.2017, 12:07

O vijelie de numai 15-20 de minute a făcut, duminică seara, în România, victime aproape cât un uragan: 8 morţi şi circa 140 de răniţi. Furtuna, de o violenţă nemaiîntâlnită, a făcut ravagii în 15 judeţe din vestul, centrul şi nordul ţării. În peste 200 de localităţi, vântul puternic, cu viteze chiar şi de peste 120 km/h, a rupt şi doborât sute de copaci, dar şi stâlpi de iluminat, a smuls acoperişuri şi panouri stradale sau a răsturnat vehicule. Alimentarea cu apă potabilă şi energie electrică a fost, local, întreruptă. Temporar, au fost blocate drumuri. Reţeaua feroviară din zonă a fost grav afectată, din această cauză, unele trenuri având întârzieri sau fiind anulate.

Multe persoane au fost luate prin suprindere în timp ce profitau de finalul de weekend în aer liber. Pe terasele marilor oraşele pe unde a trecut vijelia, fotoliile, de pildă, au fost luate pe sus, iar umbrelele au fost rupte ca beţele de chibrit şi măturate. Peste 1.000 de pompieri cu sute de mijloace tehnice au acţionat în sprijinul oamenilor. Cel mai afectat de vijelie a fost judeţul Timiş, din vest, unde mulţi locuitori au făcut noapte albă pentru limitarea efectelor intemperiilor.

Ca măsură de siguranţă, cursurile au fost suspendate, luni, în peste 40 de unităţi şcolare din Timiş, dar şi din judeţele Arad, Bihor şi Cluj. ”Furtunile care au lovit cu o violenţă extremă România, în cursul zilei de duminică, arată vulnerabilităţile şi ineficienţa sistemului de prevenire a populaţiei şi de reducere a riscului de producere a dezastrelor.” – a apreciat preşedintele României Klaus Iohannis, într-un comunicat. Transmiţând condoleanţe familiilor îndoliate şi însănătoşire grabnică răniţilor, şeful statului a punctat că protejarea vieţii cetăţenilor şi prevenţia în cazuri extreme trebuie să fie obiective prioritare ale Guvernului.

Totodată – a mai spus el – în procesul de comunicare internă a instituţiilor statului nu pot fi tolerate niciun fel de disfuncţionalităţi. Ca urmare, Klaus Iohannis a cerut Executivului să explice dacă procedurile au fost respectate şi, dacă este cazul, cine se face vinovat de neglijenţă sau de incompetenţă. “Trebuie să aflăm dacă informările meteorologice au fost emise în timp util şi în conformitate cu amploarea fenomenelor naturale.” – a precizat preşedintele român, care a mai solicitat Guvernului să ia urgent măsuri pentru implementarea unui sistem de avertizare rapidă a populaţiei, dar şi pentru perfecţionarea procedurilor de management integrat al situaţiilor de criză.

Invitat la Radio România, premierul Mihai Tudose a vorbit de ideea unei aplicaţii care să alarmeze oamenii în cazuri de urgenţă: “Nu se poate lua, pe planeta asta, o măsură fizică împotriva unei furtuni sau a unui viscol. Ceea ce va fi o prioritate începând cu ziua de astăzi este să stabilim un sistem de alarmare funcţional. Este o idee, am vorbit şi cu specialiştii, ca prin intermediul reţelelor de telefonie mobilă, toţi cei aflaţi în zonele unde există pericolul să se petreacă aceste fenomene meteo extreme să primească o avertizare pe telefon. De asemenea, rolul Radioului public este, după părerea mea, esenţial în acest sens.”

Pe lângă învăţămintele de ordin practic la nivel naţional, oamenii politici trebuie să tragă şi concluzii cu bătaie … geografică lungă. Furtuni ca cele de duminică, din România, sunt un efect al schimbărilor climatice la nivel global. Este timpul – s-a spus la Bucureşti – ca oamenii politici să decidă ce fel de dezvoltare vor: este poluată atmosfera ca până acum sau se ajunge la o înţelegere pentru reducerea emisiilor de carbon?