Uniunea Europeană şi imigraţia ilegală

Imigraţia clandestină creează probleme în Europa, în ciuda măsurilor luate de statele membre ale Uniunii.

Warning: Trying to access array offset on null in /home/web/rri.ro/public/wp-content/themes/rri/template-parts/content.php on line 98
Roxana Vasile, 04.08.2015, 12:35

Ar dori să ajungă la Liverpool sau la Manchester şi să-şi găsească de lucru ca electrician; apoi, să-şi aducă şi familia. Este povestea unui sudanez din regiunea Darfur, similară altor mii ale imigranţilor clandestini care încearcă să treacă din Franţa în Marea Britanie, prin tunelul de sub Canalul Mânecii. Supranumită noua jungla”, tabăra de la Calais, din nordul Hexagonului, este înţesată de oameni care, sosiţi pe Marea Mediterană în special din Africa de Nord, încearcă să se strecoare, cu orice risc, în Regatul Unit, în căutarea unei vieţi mai bune.

Parisul şi Londra se declară hotărâte să colaboreze pentru a opri imigranţii, în viziunea celor două capitale rezolvarea acestei probleme fiind o prioritate absolută. Toate măsurile în acest sens – spun ele – transmit un semnal foarte clar: frontierele sunt sigure, iar călăuzele comit un act criminal aducând în Europa mii de refugiaţi. Situaţia nu priveşte, însă, doar Franţa şi Marea Britanie.

O parte din cei ajunşi la Calais au acostat, anterior, în Italia sau Grecia. De aceea, din perspectiva Bruxelles-ului, rezolvarea stă la nivel european. Toate statele Uniunii Europene trebuie să combată reţelele de traficanţi care pun în pericol viaţa imigranţilor care vin din nordul Africii, dar să arate, în egală măsură, solidaritate privind relocarea acestora.

De altfel, la finele lunii iulie, ţările europene au convenit să preia, provizoriu, puţin peste 32 de mii de imigranţi extracomunitari, România urmând să participe şi ea la efortul colectiv. Pe lângă imigraţia de natură economică, preşedintele Centrului de Prevenire a Conflictelor şi Early Warning, Iulian Chifu, remarcă, însă, şi alte paliere:

« Un al doilea ţine de Statul Islamic şi de posibilitatea unor atacuri în Europa. Nu respingem o asemenea variantă! În momentul în care există o migraţie de natură economică, printre aceşti imigranţi se pot ascunde şi membri ai Statului Islamic, dar părerea mea este că acest tip de argumentaţie este foarte slabă şi că nu are nimic de-a face, de fapt, cu esenţa, ci e doar o motivaţie în plus pentru a combate într-o formă, hai să spunem radicală, imigraţia. Şi există cel de-al treilea fenomen, respectiv tranzitul jihadiştilor occidentali via Irak şi respectiv invers, către statele de reşedinţă. Aici este, probabil, elementul cel mai important pe care Uniunea Europeană l-a discutat în repetate rânduri şi care reprezintă o problemă de primă preocupare, pentru că el presupune un efort enorm pe zona de securitate pentru a supraveghea aceste migraţii şi modul în care aceşti jihadişti occidentali, care s-au pregătit în luptă în Statul Islamic, revin în statele de reşedinţă. Or, anumiţi jihadişti pot traversa România în drumul spre sau dinspre Siria sau Irak. »

România face parte din coaliţia împotriva Statului Islamic, dar nu pare a fi o ţintă directă a acestuia – spunea, recent, ministrul de externe Bogdan Aurescu. Pe de altă parte, însă, nimeni nu îşi poate permite să ignore potenţialul fenomenului terorist, prin urmare Bucureştiul trebuie să ia toate măsurile de precauţie.