Un proces răsunător

Spionaj, trădare, interceptări telefonice, proiecte de hotărâri de guvern cu dedicaţie, nimic nu lipseşte din meniul unui dosar de corupţie la vârf în care Justiţia română a dat, marţi, sentinţele.

Warning: Trying to access array offset on null in /home/web/rri.ro/public/wp-content/themes/rri/template-parts/content.php on line 98
Bogdan Matei, 04.12.2013, 12:55

De ceva vreme, în România, lupta anticorupţie a încetat să fie doar retorică şi gesticulaţie. Perceput, potrivit sondajelor de opinie de acum câţiva ani, drept cel mai corupt politician autohton, fostul premier omnipotent, social-democratul Adrian Năstase, şi-a ispăşit, deja, pedeapsa cu închisoare la care a fost condamnat într-un dosar. În siajul său, zeci de foşti şi actuali miniştri, parlamentari, prefecţi şi primari, deopotrivă de stânga, dreapta ori centru, sunt cercetaţi, inculpaţi, condamnaţi pentru infracţiuni care merg de la trafic de influenţă la luare de mită.

Marţi, în premieră, două astfel de personaje au primit condamnări pentru trădare. Foşti miniştri în cabinetul de coaliţie condus, între 2004 şi 2008, de liberalul Călin Popescu Tăriceanu, conservatorul Codruţ Şereş, de la Economie, şi udemeristul Zsolt Nagy, de la Comunicaţii, au primit din partea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şase şi, respectiv, cinci ani de detenţie cu executare în aşa-numitul dosar al privatizărilor strategice. Odată cu ei şi cu câţiva funcţionari guvernamentali, mai curând de mâna a doua, doi consultanţi internaţionali, bulgarul Stamen Stanchev şi rusul Vadim Benyatov, au fost condamnaţi la 11 şi, respectiv, 10 ani de închisoare, pentru spionaj. În distribuţia internaţională a acestui thriller de spionaj – unul de scurt metraj, fiindcă reţeaua a fost deconspirată destul de rapid – mai figurează şi alţi cetăţeni străini, un ceh, un turc şi un britanic de origine română.

Potrivit rechizitoriului, în perioada mai 2005 – noiembrie 2006, inculpaţii au constituit şi aderat la un grup infracţional organizat cu caracter transnaţional. Acesta s-ar fi concentrat pe obţinerea de informaţii secrete referitoare la privatizarea unor societăţi strategice româneşti din domeniile energetic şi de telecomunicaţii, precum şi pe obţinerea de beneficii financiare. Activităţile ilicite au legătură cu privatizarea Electrica Muntenia Sud, Romaero, Avioane Craiova, Societatea Naţională de Radiocomunicaţii şi Poşta Română, vânzarea unui pachet din acţiunile Petrom şi selectarea prin licitaţie a consultantului internaţional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acţiunile deţinute de statul român la Romtelecom.

Protagonistul celor mai spectaculoase secvenţe e fostul ministru Şereş. Interceptările telefonice realizate de serviciile speciale relevă aranjamente de culise privind privatizările unor firme din domeniul energetic. Titularul de la Economie îi promisese consultantului Stanchev inclusiv promovarea unui proiect de hotărâre de Guvern privind vânzarea către reţea a unui pachet din acţiunile Petrom.

Sentinţele nu sunt, încă, definitive şi pot fi contestate tot la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Dar, potrivit comentatorilor specializaţi în Justiţie, e extrem de improbabil ca la recurs inculpaţii să primească pedepse mai blânde.