Un nou scandal cu secrete şi interceptări
Polemica asupra dozajului optim între combaterea corupţiei şi respectarea drepturilor omului s-a reinflamat în România.
Bogdan Matei, 19.05.2017, 12:17
Pentru presa şi societatea civilă din România, care susţin moralitatea în spaţiul public şi pedepsirea fără menajamente a unei clase politice acuzate că jefuieşte ţara de aproape trei decenii, lupta anticorupţie e o cruciadă, iar magistraţii – nişte cavaleri ai dreptăţii. Pentru zecile de politicieni de prim-plan, de la foşti premieri şi miniştri la deputaţi şi primari, de stânga sau de dreapta, de la putere sau din opoziţie, din Bucureşti şi din provincie, ajunşi după gratii sau măcar în boxa acuzaţilor, România de azi e un stat poliţienesc sau o republică a procurorilor.
Polemica asupra dozajului optim între combaterea corupţiei şi respectarea drepturilor omului durează de câţiva ani şi se reinflamează periodic, de fiecare dată când una dintre părţi primeşte muniţie. Cea mai recentă temă de dezbatere e arhiva fostului serviciu secret al ministerului Justiţiei. Numit Serviciul Independent pentru Protecţie şi Anticorupţie (SIPA), acesta a funcţionat din primii ani 90, după Revoluţia anticomunistă, până în 2006, când a fost desfiinţat pe fondul numeroaselor scandaluri provocate de abuzurile pe care le-ar fi comis. Iar în acest interval ar fi adunat informaţii compromiţătoare despre magistraţi.
Sustrase sau copiate, dosarele SIPA ar permite, spun acum voci din spaţiul public, şantajarea procurorilor şi judecătorilor, cărora le pot fi telecomandate anchete sau dictate sentinţe. Povestea e cu atât mai sulfuroasă cu cât se afirmă că o parte însemnată din documentele arhivei ar fi fost preluate direct de la Securitate, fosta poliţie politică a regimului comunist. Miercuri, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, anunţa că, pentru a se pune capăt speculaţiilor, arhiva va fi desecretizată în cel mai scurt timp. El a precizat, însă, că ministerul şi Guvernul pot desecretiza doar acte care ţin de competenţa lor, în vreme ce eventualele secrete de stat stocate de SIPA au un alt regim.
Premierul Sorin Grindeanu a spus, la rându-i, că este important să fie înlăturată orice umbră ce poate plana asupra Justiţiei şi că susţine desecretizarea, dar cu respectarea legilor în vigoare. Ideea a împărtăşită şi de asociaţiile magistraţilor înşişi, precum şi de preşedintele Klaus Iohannis, care a adăugat, însă, că „ar fi interesat de urmărit cum a apărut în spaţiul public, ca o ciorbă reîncălzită”, acest subiect, la mai bine de un deceniu după desfiinţarea SIPA.
Un scandal ceva mai proaspăt a fost, recent, amorsat de profesorul universitar Radu Chiriţă, doctor în Drept Constituţional, care a anunţat, într-o postare pe Internet, că instituţiile de stat din România au emis, în ultimii cinci ani, aproape 110.000 de cereri de interceptări telefonice, dintre care peste o sută de mii au fost aprobate. Pe baza acestora, adăugă el, au fost ascultate conversaţiile a circa 300 de mii de români. La un total de circa 20 de milioane de locuitori, statistica e aproape neverosimilă şi ameninţă să amplifice suspiciunea generalizată din societatea românească.
