UE taie finanţarea pentru Republica Moldova

Duş rece la Bruxelles pentru Puterea din Republica Moldova.

Bogdan Matei, 21.11.2018, 10:58

În 2014, Republica Moldova era unanim cotată
drept premianta Parteneriatului Estic, program prin care Uniunea Europeană
încearcă să propage în spaţiul ex-sovietic valorile democraţiei şi
prosperităţii şi care mai include Armenia, Azerbaidjanul, Belarusul, Georgia şi
Ucraina. Alături de Tbilisi şi Kiev, Chişinăul semna, atunci, acorduri de
asociere şi liber-schimb cu Bruxellesul, legitimându-şi, astfel, ambiţiile
declarate de integrare europeană. Ulterior, însă, nimic n-a mai funcţionat în
mica republică majoritar românofonă, iar tonul partenerilor comunitari la
adresa puterii de acolo a devenit tot mai sever.

După avertismente repetate, Bruxellesul
a anunţat oficial, marţi, că din cauza derapajelor de la democraţie, va
suspenda ajutorul macrofinanciar de 100 de milioane de euro acordat Republicii Moldova.
Şeful Delegaţiei Comisiei Europene la Chişinău, Peter Mihalko, a constatat că,
în ultimul an, Chişinăul a ocupat un loc important pe agenda Uniunii, în
context exclusiv negativ. El a menţionat, în acest sens, două rezoluţii ale
Parlamentului European, concluziile Consiliului pentru Afaceri Externe din
februarie şi îngrijorările exprimate, în mai multe rânduri, de înalţi
funcţionari comunitari. Uniunea Europeană, a adăugat el, a aşteptat rezultate
concrete în lupta împotriva corupţiei la nivel înalt, inclusiv pedepsirea celor
vinovaţi de enorma fraudă în urma căreia circa un miliard de dolari a dispărut
din sistemul bancar al republicii.

Potrivit diplomatului european, citat de
corespondenţii Radio România la Chişinău, un alt moment critic a fost
invalidarea, în vară, în instanţă, a alegerilor pentru primăria Capitalei,
câştigate din fostul activist civic pro-european Andrei Năstase în faţa
socialistului fiolorus Ion Ceban. În concluzie, a spus Peter Mihalko: Uniunea Europeană îşi păstrează angajamentul faţă de asocierea
politică şi integrarea europeană a Moldovei. Aşteptăm să vedem că autorităţile
Moldovei îşi respectă angajamentele şi baza relaţiilor noastre, mai ales în
domeniul democraţiei şi statului de drept. Când nu vedem progrese suficiente şi
nici suficiente dorinţă politică de a vedea rezultate reale, atunci UE aplică
condiţionalităţi stricte pentru asistenţa sa.

Duşul e cu atât mai rece
cu cât rezultatele celui mai recent sondaj de opinie relevă că 48% dintre cei
chestionaţi cred că Republica Moldova ar trebui să se alăture Uniunii Europene
şi doar 37 de procente înclină către Uniunea Eurasiatică, dominată de Rusia.
Decisive pentru destinul, deopotrivă politic şi geopolitic al republicii, vor
fi, spun analiştii, alegerile parlamentare programate pe 24 februarie 2019.
Acestea ar trebui nu doar să tranşeze, din nou, între filoruşi şi
pro-occidentali, ci să şi decanteze o administraţie decisă cu adevărat să
combată corupţia şi să respecte normele democraţiei.